De pe rețelele sociale pe linia frontului: mecanismul Rusiei de recrutare a cetățenilor străini

Acest raport urmărește modul în care Rusia își susține războiul din Ucraina prin recrutarea unor cetățeni străini, mulți dintre ei atrași prin înșelăciune sau constrângere, folosind o rețea globală de reclame pe platformele sociale, intermediari și site-uri create pentru a fi abandonate rapid. În centrul raportului se află o investigație recentă a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), care a identificat infrastructura digitală coordonată ce susține această campanie de recrutare.

Kremlinul întâmpină dificultăți în găsirea personalului necesar pentru războiul împotriva Ucrainei. Cu pierderi de aproximativ 30.000 de oameni pe lună, mulți ruși sunt reticenți să lupte. În timpul mobilizării parțiale din 2022, sute de mii de cetățeni au părăsit Rusia – 261.000 conform cifrelor oficiale și până la 700.000 potrivit altor surse – determinând autoritățile să suspende măsura. De atunci, forțele armate se bazează în cea mai mare parte pe voluntari, infractori grațiați în schimbul participării la lupte și persoane recrutate din străinătate. A fost pus la punct un sistem menit să atragă oameni din întreaga lume în armata rusă, iar până la sfârșitul lui 2025 acesta implicase peste 28.000 de cetățeni străini din 135 de țări. Investigația SEAE a reconstituit o parte din această rețea digitală și a identificat, în spatele a mii de reclame și a zeci de site-uri web, doar câteva organizații și câțiva recrutori.

Urmărirea infrastructurii digitale care susține recrutarea Rusiei

Anchetatorii au identificat numeroase reclame pentru recrutarea în forțele armate rusești pe Meta, WhatsApp și pe cel puțin 35 de site-uri web, în până la 40 de limbi, printre care indoneziană, thailandeză, malaeză, arabă, wolof, franceză și spaniolă. Împreună, acestea dezvăluie o rețea de recrutare menită să atragă potențiali recruți din întreaga lume, ascunzând în același timp cine se află cu adevărat în spatele acesteia și, în multe cazuri, natura activității promovate.

Prin monitorizarea reclamelor sponsorizate de pe Facebook, investigația a scos la iveală o campanie coordonată desfășurată pe patru continente. Publicul african a fost vizat pentru prima dată în iunie 2026, iar până în iulie campania s-a orientat către utilizatorii din America Latină, inclusiv comunitățile din diaspora din Italia, Spania, Polonia, România și Bulgaria, extinzându-se apoi în Asia de Sud-Est până la sfârșitul lunii. La momentul redactării articolului, pe platformele Meta apăruseră 85 de reclame plătite axate pe recrutarea de personal pentru armata rusă, iar acestea fuseseră semnalate companiei. În prezent, 78 dintre ele nu mai pot fi accesate.

Imaginea 1: Numărul de noi domenii de recrutare înregistrate lunar.

Imaginea 2: (De la stânga la dreapta) Afiș înșelător destinat utilizatorilor din Africa și care redirecționează către portaluri de recrutare; Exemplu de reclame care trimit către un domeniu de unică folosință utilizat pentru redirecționarea către portaluri de recrutare; Pagină prezentată ca aparținând unor agenții legitime de recrutare și care redirecționează către portaluri de recrutare; Exemplu de reclame care trimit către o pagină intermediară a unei terțe părți, de unde utilizatorii sunt redirecționați către portaluri de recrutare.

Reclamele au folosit cel puțin patru tactici pentru a evita controlul: În primul rând, afișe de recrutare generate cu ajutorul inteligenței artificiale, deghizate în anunțuri obișnuite de angajare, care își dezvăluie caracterul militar numai după accesarea lor. În al doilea rând, reclame în limbile franceză și spaniolă care direcționează utilizatorii către pagini intermediare cu aspect profesionist, găzduite pe o platformă de creare de aplicații, pentru a le colecta datele de contact. În al treilea rând, utilizarea unor domenii de unică folosință, înregistrate recent, care redirecționează către site-urile reale de recrutare, o tehnică cunoscută pentru evitarea urmăririi site-ului final (asemănătoare metodei folosite în cadrul Doppelganger). Nu în ultimul rând, pagini Facebook false, dar cu aspect profesionist, care se prezintă drept agenții legitime de recrutare, pentru a conferi întregii operațiuni o aparență de credibilitate.

Urmărirea legăturilor dintre domenii până la structura de comandă

Investigația a identificat că zeci de site-uri de recrutare erau gestionate de un număr restrâns de grupuri. Au fost identificate cel puțin 35 de site-uri, disponibile în până la 40 de limbi și cu domenii dedicate pentru Brazilia, Serbia și Republica Democratică Congo. În spatele acestei infrastructuri se află patru branduri de recrutare: Military Staff Agency, Work in Russia, IRC Russian Bear și Work Crew Agency. Primele trei sunt conectate, prin aceleași date de contact WhatsApp, la o singură organizație înregistrată în Rusia, anume „Central Headquarters”, care își are sediul la aceeași adresă cu un centru de instruire al unui batalion de voluntari din Bașchiria, Rusia.

Imaginea 3: (De la stânga la dreapta) Brandurile rusești de recrutare militară: Military Staff Agency, Work in Russia, IRC Russian Bear și Work Crew Agency

Imaginea 4: (De la stânga la dreapta, în sensul acelor de ceasornic) Paginile principale ale portalurilor IRC Russian Bear, Work Crew Agency și Military Staff Agency.

Cercetările din surse deschise au stabilit, în plus, o legătură între unul dintre domeniile Work Crew Agency și Roman Saponkov, un blogger militar rus aflat deja sub sancțiuni ucrainene pentru rolul său în susținerea invaziei și ale cărui legături cu Grupul Wagner sunt documentate. Deși rețeaua nu a fost încă atribuită în totalitate Rusiei, aceste indicii schimbă perspectiva: nu mai este vorba doar despre site-uri anonime, ci despre entități și persoane care acționează în cadrul unui mecanism de recrutare cu legături cu statul.

Voluntari, mercenari și victime ale înșelăciunii

Rețeaua digitală descoperită de SEAE reprezintă doar o parte a problemei. Recruții variază de la voluntari care se înrolează de bunăvoie până la persoane atrase de salarii mari sau induse în eroare să călătorească în Rusia. Foști militari și veterani de război din Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu se alătură în mod voluntar, inclusiv foști combatanți sirieni atrași de salariile ridicate oferite de agenții de recrutare care au legături cu Rusia. Kremlinul exploatează sărăcia și disperarea în scopuri geopolitice, contrazicând propriile afirmații privind sprijinirea emancipării Sudului Global. Un raport recent al Human Rights Research Center descrie acest mecanism drept o „infrastructură globală de recrutare abuzivă”, care exploatează cetățenii vulnerabili din punct de vedere economic.

Mulți nu au intenționat niciodată să se înroleze în armata rusă. Mii de persoane au crezut că se înscriu pentru a lucra în Rusia ca instalatori, ambalatori în depozite, agenți de pază sau în alte ocupații ori, în cel mai bun caz, în logistică sau construcții, departe de linia frontului.

Un reportaj publicat de The Guardian prezintă cazul unui nepalez, „Nandaram Pun”, căruia i s-a promis un loc de muncă în Germania și i s-a spus să călătorească prin Rusia, dar care a fost în schimb constrâns să intre în armată și trimis să lupte la Bahmut, în Ucraina.

De la reclame pe rețelele sociale la un contract militar

Investigația SEAE a identificat o campanie coordonată și centralizată desfășurată pe platformele Meta. Recrutarea are loc și pe TikTok, YouTube, Facebook, Discord și în aplicații de gaming. Odată stabilit contactul, intermediari precum influenceri, bărbați sau femei care acționează ca mijlocitori, agenții de turism ori companii create special coordonează logistica deplasării, percepând adesea comisioane considerabile, compensate în ochii recruților de promisiunea unor salarii mari de până la 3000 de dolari. La sosirea în Rusia, pașapoartele recruților sunt confiscate, iar aceștia sunt constrânși să semneze un contract cu armata rusă, de regulă redactat în limba rusă, pe care nu o înțeleg. Urmează până la două săptămâni de instruire militară în centre precum Academia Avangard de lângă Moscova, după care sunt trimiși în Ucraina.

Când recrutarea devine în trafic de persoane

Caracterul înșelător al acestui mecanism i-a determinat pe numeroși cercetători și experți în drept să concluzioneze că acesta este echivalent cu traficul de persoane. Un raport recent al Federației Internaționale pentru Drepturile Omului constată că, din punct de vedere juridic, Rusia este responsabilă pentru încălcările comise în acest domeniu, iar statele terțe pot, la rândul lor, răspunde pentru faptul că nu previn traficul de persoane, nu îi urmăresc penal pe făptuitori și nu repatriază victimele.

Mai multe demersuri ucrainene vizează combaterea acestor tactici. Proiectul „Vreau să trăiesc” îi încurajează pe membrii forțelor armate rusești să dezerteze sau să se predea. O altă inițiativă, „Stop Russian Recruiters”, se concentrează pe demascarea activităților de recrutare cu caracter prădător. Site-ul îi identifică pe cei implicați în astfel de practici înșelătoare la nivel mondial, oferă îndrumări persoanelor care încearcă să își găsească rudele dispărute după ce au ajuns în Rusia și urmărește să îi ajute pe cei recrutați să scape sau să se predea în siguranță forțelor ucrainene.

Guvernele ripostează

Acest lucru a stârnit reacții negative puternice în țările de origine ale recruților. Nepalul le-a interzis cetățenilor săi să călătorească în Rusia sau Ucraina și a cerut Moscovei să îi repatrieze pe cetățenii nepalezi. În India, controversa a determinat demersuri diplomatice la nivel înalt pentru repatrierea tuturor cetățenilor indieni aflați pe linia frontului.

Pe măsură ce fluxul de recrutare din Asia de Est se reduce, atenția se îndreaptă tot mai mult către Africa și America Latină. O investigație INPACT a constatat că cel puțin 1417 cetățeni africani au semnat contracte cu armata rusă în perioada ianuarie 2023–septembrie 2025, cifra fiind probabil subestimată, având în vedere că Serviciul Național de Informații din Kenya a identificat peste 1000 de cetățeni kenyeni recrutați. Cuba, alături de Columbia, reprezintă una dintre principalele surse de recrutare din America Latină, serviciile de informații militare ucrainene estimând că între 10.000 și 15.000 de cubanezi luptă în rândurile Rusiei, dintre care peste 1000 au fost identificați nominal. Sunt implicate și alte țări. Totodată, familiile a sute de peruani înșelați au protestat în fața Ministerului Afacerilor Externe al Peru și a Ambasadei Rusiei la Lima, cerând întoarcerea în siguranță a rudelor lor.

Un sistem de recrutare aflat sub presiune

Pe măsură ce rata pierderilor rusești continuă să crească, iar bonusurile se reduc pe fondul dificultăților economice tot mai mari, numărul recruților este în scădere. În februarie, reacțiile negative provocate de mecanismele de recrutare ale Rusiei au determinat Kremlinul să interzică recrutarea cetățenilor din 43 de țări „prietene”, printre care China, India, Brazilia, Turcia, Cuba, Iran și Venezuela. Această situație scoate la iveală o contradicție tot mai evidentă: Moscova se prezintă drept partener al Sudului Global, în timp ce exploatează dificultățile economice și trimite lucrători străini înșelați într-un război pe care este posibil să nu fi acceptat niciodată să îl ducă. Pe măsură ce mărturiile ies la iveală, guvernele intervin, iar rețelele de recrutare sunt demascate, riscurile asociate colaborării cu recrutorii ruși devin din ce în ce mai greu de ascuns.