Dilema UE cu privire la Telegram: ascensiunea influenței necontrolate

De la fondarea sa, în 2013, Telegram a evoluat rapid de la o aplicație de mesagerie de nișă la una dintre cele mai influente platforme digitale din lume, iar prezența sa crescândă în Uniunea Europeană prezintă provocări urgente. Lăudată pentru funcționalitățile și libertatea pe care le oferă, dar notorie pentru slaba moderare și legăturile sale cu Rusia, platforma Telegram este utilizată din ce în ce mai mult în scopul unor campanii malițioase. De la conspirații antivacciniste sau care afirmă că Pământul este plat până la dezinformări și activități ilicite, dezvoltarea sa necontrolată pune la încercare spațiul informațional al UE și cadrele de guvernanță digitală. Bazându-se pe datele disponibile în UE și pe experiența Ucrainei, acest articol examinează modul în care Telegram a devenit unul dintre principalele canale de dezinformare în spațiul informațional european, precum și nevoia de monitorizare a activităților sale.

Ascensiunea Telegram și provocarea monitorizării de către UE

În ultimul deceniu, Telegram s-a dezvoltat rapid, de la 35 de milioane de utilizatori activi lunar în 2014 până la 1 miliard în 2025.

Imaginea 1: Utilizatori de Telegram activi lunar pe an

Sursa: Demandsage

Mai mulți factori stau la baza acestei creșteri substanțiale. În primul rând, Telegram oferă o platformă multifuncțională pentru comunicarea privată, interacțiunile de grup și consumul de conținut prin intermediul canalelor publice. Credibilitatea sa este legitimizată de figuri notabile care utilizează platforma, inclusiv protagoniști politici cum ar fi președintele Franței, Emmanuel Macron, Comisia Europeană, canale mediatice cum ar fi Euronews și POLITICO Europe sau ONG-uri ca Amnesty International și Greenpeace.

De asemenea, mulți utilizatori consideră că Telegram este o platformă sigură, deși arhitectura sa nu are criptare standard de la un capăt la altul, utilizează stocarea cu cheie pe servere și se bazează pe protocolul MTProto, mai puțin verificat, fiind astfel mai nesigură decât Signal sau WhatsApp. În sfârșit, având în vedere anonimitatea platformei, moderarea minimă a conținutului comparativ cu platforme ca Facebook și YouTube și cooperarea limitată cu autoritățile, în pofida unor schimbări recente, Telegram este o platformă atractivă pentru protagoniștii răuvoitori. A devenit un centru pentru campanii de dezinformare, trafic de droguri și alte operațiuni ilicite. Potrivit unei estimări, escrocheriile pe Telegram au crescut cu peste 2 000 % între noiembrie 2024 și ianuarie 2025.

În plus, popularitatea Telegram se bazează pe brandul personal și pe imaginea de dizident ale cofondatorului Pavel Durov.

Imaginea 2: Durov se laudă cu „libertatea de exprimare” pe Telegram. Sursa: Canalul de Telegram al lui Durov

Abordarea de marketing a lui Durov se bazează pe trei puncte principale. În primul rând, acesta se prezintă ca un apărător al democrației și libertății de exprimare, utilizând aceste teme pentru a modela identitatea și atractivitatea publică a Telegram. Durov afirmă în mod constant că Telegram acordă acces la toate informațiile, inclusiv la dezinformări care coincid uneori cu interesele rusești. În timp ce cultivă o imagine oarecum misterioasă în rândul utilizatorilor obișnuiți, acesta a încercat să își promoveze brandul și să atragă noi categorii de public prin interviuri, inclusiv cu analistul politic conservator Tucker Carlson.

În al doilea rând, Telegram s-a autopromovat ca o alternativă sigură, inovatoare și stilată la aplicațiile dominante, cum ar fi WhatsApp și Facebook Messenger. Această tehnică se bazează pe antagonismul față de Meta, răspândind acuzații despre practici neetice privind datele și supravegherea și descriind Telegram ca singurul gardian adevărat al confidențialității și libertății utilizatorilor.

În sfârșit, o bună parte din existența sa, Telegram s-a prezentat ca o platformă necomercială, deoarece utilizează un domeniu .org în loc de .com și acordă întâietate confidențialității, iar Durov a evidențiat independența și disponibilitatea sa de a funcționa în pierdere. De la sfârșitul anului 2024, Telegram s-a orientat către o monetizare moderată, ca un pas necesar pentru sustenabilitate, de exemplu, promovând proiecte de criptomonede cum ar fi TON și oferind Telegram Premium. Combinați, acești factori au făcut din Telegram a șaptea cea mai mare platformă din lume.

Principalele platforme la nivel mondial (mai 2025)

Imaginea 3: Principalele platforme la nivel mondial (mai 2025)

Sursa: Exploding topics

În UE, Telegram a înregistrat o creștere similară. Platforma este populară în Spania, 32 % dintre respondenții la un sondaj online afirmând că o utilizează în mod regulat. În Italia, cifra a fost de 29 % și în Germania de 16 %. Respondenții din Franța, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și Polonia au raportat o utilizare între 10 și 13 %.

Imaginea 4: Cine utilizează Telegram? Ponderea respondenților care utilizează cu regularitate mesageria Telegram (în %). 1 000-5 000 adulți (cu vârsta între 18-64 de ani) intervievați per țară între iul. 2023 și iun. 2024

Sursa: Statista

În februarie 2024, Telegram a raportat 41 de milioane de utilizatori activi lunar în întreaga UE. De atunci însă, aceste date au fost eliminate de pe site-ul web al Telegram, iar acum sunt disponibile doar accesând arhiva web (deschiderea linkului poate dura ceva mai mult timp).

În iunie 2025, pe site-ul web al Telegram, se afirma în mod ambiguu că doar anumite „elemente neesențiale” ale serviciului său ar putea fi considerate „platforme online” conform regulilor UE, iar aceste elemente au „semnificativ mai puțin de 45 de milioane” de utilizatori activi în UE. Nu este menționată nicio cifră concretă. Lipsa de transparență a Telegram cu privire la statisticile despre utilizatori și definițiile serviciilor pare a fi strategică, pentru a evita clasificarea sa ca platformă online foarte mare (Very Large Online Platform – VLOP) în temeiul Regulamentului UE privind serviciile digitale. Statutul de VLOP – aplicat platformelor care depășesc 45 de milioane de utilizatori în UE (de ex. YouTube, Facebook) – impune măsuri stricte care țin de moderarea conținutului, atenuarea riscurilor, transparență și răspundere. Nerespectarea lor poate fi sancționată cu amenzi de până la 6 % din cifra de afaceri globală a VLOP și, în cazurile grave, cu suspendarea temporară a serviciului.

Imaginea 5: Platforme desemnate ca VLOP în UE în iunie 2025 (în funcție de numărul mediu de utilizatori activi lunar, exprimat în milioane)

Sursa: Comisia Europeană

Cercetătorii și autoritățile de reglementare suspectează că Telegram raportează intenționat un număr mai mic de utilizatori pentru a eluda reglementările UE. O analiză WIRED estimează că baza reală de utilizatori ai Telegram în UE este de cel puțin 50 de milioane, probabil chiar mai mare. Această discrepanță a determinat UE să declanșeze o investigație referitoare la practicile de raportare ale Telegram.

Prin evitarea desemnării ca VLOP, Telegram scapă de controlul sporit și menține o moderare laxă, facilitând răspândirea de conținut nociv. Opacitatea sa și posibila subraportare rămân provocări de reglementare esențiale pentru UE.

Pericolele ascunse ale Telegram: patru studii de caz din UE

Expansiunea rapidă a Telegram în UE a stârnit îngrijorări serioase legate de utilizarea sa pentru dezinformare și impactul asupra proceselor democratice. Următoarele studii de caz din Spania, Germania, Franța și Polonia ilustrează provocările deosebite asociate cu Telegram.

Spania: de la dezinformarea despre pandemie la narațiunile pro-Kremlin

Un studiu realizat de Universidad de Granada în colaborare cu Fundación Maldita a analizat activitatea a 95 de canale de Telegram publice în limba spaniolă între decembrie 2019 și august 2024. S-a constatat că Telegram a fost un centru de dezinformare în timpul pandemiei de COVID-19, multe canale reorientându-se ulterior rapid spre narațiunile pro-Kremlin în urma invadării la scară largă a Uсrainei de către Rusia.

Disimulate sub denumirea de „media alternativă”, aceste canale au întrecut vizualizările canalelor mediatice tradiționale, recurgând la tactici cum ar fi amplificarea reciprocă și redirecționarea mesajelor, metode care au fost observate și în Uсraina.

Imaginea 6: Vizualizări ale canalelor alternative și ale canalelor mediatice

Sursa: Universidad de Granada și Fundación Maldita.es

Această creștere consolidează rețelele de dezinformare, subminând totodată sursele credibile.

Germania: perturbarea alegerilor

În februarie 2025, un raport al Der Fabulant intitulat „The Federal Election in the Rabbit Hole” (Alegerile federale afundate în dezinformare) a dezvăluit că Telegram a fost utilizat la scară largă pentru a răspândi teorii ale conspirației cu ocazia alegerilor federale din Germania și pentru a reintroduce mituri electorale cum ar fi fraudele la votul prin corespondență. Politicieni ca Olaf Scholz, Robert Habeck și Friedrich Merz au fost portretizați ca marionete ale puterilor globale din umbră. Aceste atacuri au fost parte a unor campanii mai ample cu originea în Rusia, menite să erodeze încrederea în instituțiile democratice.

Cercetările efectuate de Texty.org.ua și OSINT pentru Uсraina (OFU) au documentat 18 narațiuni recurente pe canalele germane de Telegram referitoare la invadarea Ucrainei de către Rusia, care au fost diseminate înaintea alegerilor parlamentare din 2025. Acestea au inclus afirmații potrivit cărora Uсraina pierde războiul, sancțiunile occidentale au un efect de bumerang și Occidentul este responsabil pentru conflict.

Imaginea 7: Narațiuni pro-ruse premergătoare alegerilor parlamentare din Germania. Distribuția postărilor pe subiecte și narațiuni-cheie.

Sursa: Texty.org.ua

Franța: operațiuni coordonate de influență prin replicarea conținutului

Un raport din 2024 realizat de VIGINUM a evidențiat modul în care site-ul web pravda-fr(.)com a amplificat propaganda pro-Kremlin republicând în mod sistematic conținut de pe canalele de Telegram în limba franceză.

Lista celor mai utilizate 20 de canale de Telegram ca surse pentru pravda-fr(.)com

Imaginea 8: Lista celor mai utilizate 20 de canale de Telegram ca surse pentru pravda-fr(.)com

Sursa: VIGINUM

Aceste canale au ridicat în slăvi invazia rusească, i-au etichetat pe liderii ucraineni drept „naziști” și au promovat neîncrederea în instituții cum ar fi NATO, ONU și UE.

Polonia: eludarea interdicțiilor impuse de UE și alimentarea disensiunilor

BBC a identificat 22 de canale de Telegram în limba polonă, cu peste 150 000 de urmăritori în total, care răspândesc în mod curent dezinformări pro-ruse. Aceste canale reproduc conținut interzis provenit de la RT și Sputnik, printre alte canale mediatice, eludând restricțiile impuse de UE.

Imaginea 9: Canale de Telegram în limba polonă care răspândesc dezinformări pro-ruse

Sursa: BBC

Aceste canale de Telegram răspândesc dezinformări menite să erodeze sprijinul publicului pentru Uсraina, să amplifice sentimentul antirefugiați și să dezbine comunitățile poloneze și ucrainene.

Riscuri pentru UE: experiența Uсrainei

Experiența Ucrainei cu Telegram servește drept lecție pentru UE, evidențiind modul în care o platformă poate deveni un instrument puternic pentru influența străină, dezinformare și manipularea publicului. Ascensiunea Telegram în Uсraina a fost rapidă și la scară largă. În octombrie 2024, platforma era utilizată de 90 % dintre ucraineni. Un studiu a arătat că, pentru 73 % dintre respondenți, aceasta era principala lor sursă de știri zilnice. Cu milioane de utilizatori bazându-se pe Telegram nu doar pentru comunicarea privată, ci și ca principală sursă de informare, rolul său în modelarea mediului informațional al țării este profund și extrem de problematic.

Una dintre cele mai serioase îngrijorări este proliferarea canalelor de Telegram anonime care se dau drept surse legitime de știri. Aceste canale, care adesea își desfășoară activitatea fără o responsabilitate editorială clară, transparență sau asumarea răspunderii, au atras un număr mare de urmăritori. Spre deosebire de canalele mediatice verificate, acestea estompează linia de demarcație dintre fapte și realitate, răspândind frecvent dezinformări, jumătăți de adevăr și manipulări emoționale. În contextul războiului, astfel de distorsionări nu sunt doar deconcertante din punct de vedere etic, ci și periculoase din punct de vedere strategic. Protagoniștii ruși au exploatat această infrastructură pentru a desfășura operațiuni de influență, pentru a manipula narațiunile legate de război și pentru a submina instituțiile ucrainene. Cooperarea limitată a Telegram cu autoritățile de reglementare naționale, la care se adaugă lipsa de transparență privind proprietatea și politicile operaționale fac din această platformă un teren fertil pentru activități maligne. În Ucraina, este vorba despre campanii menite să discrediteze forțele armate, să amplifice sentimentului defetist și să promoveze disensiunile politice interne.

Oficialii și chiar instituțiile din Ucraina utilizează frecvent Telegram pentru a comunica cu publicul. Deși acest lucru este de înțeles din punctul de vedere al accesibilității, această practică a legitimizat involuntar ecosistemul mai amplu al platformei, deși un decret emis de Consiliul Național de Securitate și Apărare interzice utilizarea Telegram în instituțiile de stat și în unitățile infrastructurilor critice. De asemenea, stabilește un precedent periculos. Dacă până și protagoniștii statali se bazează pe un canal cu măsuri de siguranță minime, cum ne-am putem aștepta de la cetățeni să distingă între mijloacele de comunicare de încredere și cele lipsite de credibilitate?

Această normalizare contribuie la o schimbare a culturii de consum al informațiilor. Mass-media tradițională pierde teren în fața platformelor care răsplătesc rapiditatea și senzaționalismul în detrimentul acurateței și al responsabilității. Rezultatul este un discurs public fragmentat, în care utilizatorii trăiesc tot mai mult în camere de ecou și consumă conținut neverificat, practici care tind să manipuleze și mai mult discursul public.

Pentru UE, cazul ucrainean ilustrează consecințele lipsei de acțiune. Extinderea nereglementată a Telegram a permis proliferarea necontrolată a dinamicilor nocive. Societățile europene care se confruntă cu vulnerabilități similare în fața ingerințelor din exterior, a extremismului și a dezinformării nu trebuie să treacă cu vederea implicațiile strategice ale guvernanței acestor platforme. Diligența necesară cu privire la reglementare, cerințele de transparență și cooperare cu societatea civilă și experții în securitate cibernetică sunt esențiale.

În cele din urmă, platformele ca Telegram nu găzduiesc doar simple conversații, ci modelează credințe, comportamente și consecințe publice. Dacă sunt lăsate neexaminate, influența lor poate deveni corozivă. UE trebuie să considere experiența Ucrainei drept un avertisment și să ia măsuri ferme pentru a se asigura că infrastructura digitală sprijină valorile democratice în loc să le submineze.

Articol pregătit de Centrul pentru Democrație și Statul de Drept