1 000 și 4 000 de zile de rescriere a istoriei în sprijinul războiului

Kremlinul a încercat dintotdeauna să rescrie istoria pentru a se potrivi cu politicile sale despotice și cu versiunea sa actuală asupra unei realități distorsionate. Printre metodele folosite se numără răspândirea de minciuni cu privire la anexarea ilegală a Crimeei, mușamalizarea crimelor lui Stalin, inclusiv de pe vremea Holodomorului, și lansarea unui război la scară largă împotriva Ucrainei. Versiunile alternative ale istoriei în viziunea Kremlinului îngăduie, explică și justifică, în același timp, orice act de violență sau agresiune fără noimă. Revizionismul istoric a rămas o armă puternică de manipulare a informațiilor și de amăgire, iar Kremlinul s-a folosit de aceasta în mod flagrant și frecvent.

Marea inversare a rolurilor

Încercările Kremlinului de a revizui istoria nu se limitează la remodelarea percepției în legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea durează de ani buni. Scopul final este de a inversa percepția asupra rolurilor de victimă/agresor și de a proclama faptul că Rusia nu face decât să se apere în fața „agresiunii occidentale”. Această tactică manipulatoare a fost folosită de zeci de ani. Un exemplu grăitor este negarea protocoalelor secrete ale pactului Ribbentrop-Molotov și respingerea coresponsabilității sovietice pentru izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

În fapt, Al Doilea Război Mondial ocupă un loc special în manualul de manipulare a informațiilor utilizat de Kremlin. Invocarea „Marelui Război Patriotic” și înfățișarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei drept o continuare a luptei împotriva nazismului este un puternic strigăt de mobilizare menit să coaguleze sprijinul pentru regimul sângeros al lui Putin.

De asemenea, permite un mecanism de apărare psihologică a disonanței cognitive pentru consumatorii dezinformării pro-Kremlin. Dacă Rusia luptă de partea binelui, cu siguranță că crimele de război ocazionale, cum ar fi cele de la Bucea și Mariupol sau distrugerea sistematică a infrastructurii civile a Ucrainei pentru a înfometa oamenii și a-i face să rabde frig, pot fi scuzate, nu-i așa?

Disimularea imperialismului

Nu este vorba doar de distorsionarea faptelor istorice, cum ar fi afirmația că sovieticii au luptat singuri împotriva naziștilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial sau repetarea mitului complet demontat potrivit căruia NATO i-a promis Rusiei că nu va admite membri noi. Este vorba despre crearea unei versiuni complet alternative a istoriei în care colonialismul rus nu există și agresiunea imperialistă a Rusiei față de vecinii săi este reîncadrată ca o misiune nobilă de aducere a păcii.

Este ceva personal

Pentru Putin, rescrierea istoriei este ceva personal. Nu trebuie să privim mai departe decât „interviul”-lecție de istorie prost conceput pe care Putin i l-a acordat fostului prezentator de la Fox News, Tucker Carlson, sau momentul în care Putin a „dezgropat” cu mândrie o oarecare hartă din secolul al XVII-lea pentru a „demonstra” că Ucraina nu este o țară reală. În fapt, o mare parte din revizionismul istoric al Kremlinului este inspirat de remarcile publice ale lui Putin impregnate de „novlimba Kremlinului”. Și pentru un impact maxim al acestui efort manipulator, marea reinterpretare a istoriei în viziunea lui Putin este acum integrată în manualele școlare, în programa de istorie a universităților și chiar și în lumea divertismentului, cum ar fi jocurile video sau benzile desenate.

Există un sâmbure de adevăr în bancul rusesc care spune că trecutul se schimbă atât de repede, încât nu putem ști ce se va întâmpla ieri. De aceea, este important să urmărim evoluția constantă a reimaginării istoriei de către Kremlin pentru a trage, în final, Rusia la răspundere pentru faptele de agresiune comise împotriva Ucrainei.

Nu uitați niciodată și nu vă lăsați înșelați.