Atacurile Rusiei asupra patrimoniului cultural al Ucrainei: un cui în coșciugul FIMI
Mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev, un loc sfânt pe care Kremlinul l-a prezentat timp de decenii drept leagănul său spiritual și unul dintre principalele centre ale ortodoxiei din Rusia, se află acum în bătaia armelor rusești. În noaptea de 15 iunie 2026, Rusia a lansat un atac cu rachete și drone asupra Kievului, care a provocat un incendiu de proporții la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din complexul Lavra. Autoritățile ucrainene au estimat pagubele produse acestui vechi lăcaș de cult, unul dintre cele opt situri din Ucraina înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, la peste 500 de milioane de grivne (aproximativ 10 milioane de euro). Lucrările de restaurare și reconstrucție ar putea dura doi ani.
Atacul nu a reprezentat doar o lovitură împotriva patrimoniului cultural al Ucrainei. El a demolat și unul dintre principalele discursuri istorice promovate prin acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințele (FIMI) pro-ruse, potrivit căruia Moscova ar fi protectoarea Bisericii Ortodoxe.
Mitul Rusiei ca apărătoare a creștinismului, făcut praf și pulbere
Religia ocupă un loc esențial în ideologia Rusiei, iar Kremlinul o utilizează ca instrument de influență în Ucraina. Rusia modernă consideră botezul cneazului Volodîmîr din anul 988 drept actul fondator al statalității ruse. În același timp, acțiunile FIMI ale Rusiei trec sub tăcere faptul că Volodîmîr a fost cneazul Kievului și că Moscova avea să fie fondată abia după alți 159 de ani. Acest detaliu incomod nu împiedică însă Kremlinul să continue promovarea informațiilor sale false.
Povestea lui Volodîmîr ilustrează modul în care Rusia își însușește istoria altor popoare. Însuși Putin a perpetuat acest mit, descriind creștinismul drept o „puternică forță unificatoare” care a pus bazele națiunii ruse. De asemenea, în trecut, propagandiștii ruși au susținut cu fermitate în fața lumii că Rusia „nu va bombarda niciodată Kievul”, deoarece orașul adăpostește un loc sfânt, și anume Lavra Pecerska. Atacul deliberat asupra sitului înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO demonstrează contrariul.
Atacurile repetate și sistematice ale Rusiei asupra lăcașurilor de cult din Ucraina demontează campania FIMI care prezintă în mod constant principalele biserici ale Ucrainei drept „capodopere ale sfințeniei ruse”. Prin avarierea deliberată a Lavrei, Rusia a lovit chiar în temeliile propriului său revizionism istoric. „Putin a bătut un cui în coșciugul propriului său mit istoric”, a subliniat Ucraina la ONU, ca reacție la atacul Rusiei.
Cultura Ucrainei, transformată de Rusia în poligon de tragere
După atacurile cu rachete asupra Ucrainei, Rusia lansează frecvent și campanii FIMI împotriva acesteia. În urma atacului nocturn din 15 iunie asupra Lavrei, Kremlinul a susținut că Ucraina și-ar fi bombardat propriul lăcaș de cult și că Rusia respectă cu strictețe Convenția privind protecția bunurilor culturale. În realitate, aceste declarații ascund practicile barbare, imperiale și de inspirație sovietică prin care Rusia contemporană distruge patrimoniul cultural al Ucrainei. EUvsDisinfo a scris pe larg despre metodele acestei „operațiuni speciale culturale” ruse încă din 2023.
Până în iunie 2026, experții UNESCO au verificat și au documentat distrugerea de către Rusia a 536 de situri culturale din Ucraina, printre care se numără lăcașuri de cult, clădiri cu valoare istorică și/sau artistică, muzee, monumente, biblioteci și arhive. Rachetele rusești au vizat patru dintre cele opt situri din Ucraina incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO: centrele istorice ale orașelor Odesa și Lviv , precum și Catedrala Sfânta Sofia și Lavra din Kiev.
Ministerul Culturii din Ucraina prezintă date și mai complete. În prezent, aproximativ 1900 de obiective de patrimoniu cultural și 2700 de obiective de infrastructură culturală au fost înregistrate ca fiind distruse sau avariate de armata rusă. În plus, Rusia a furat peste 35 000 de piese de muzeu din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Alte 1,7 milioane de piese se află în teritoriile ocupate temporar și sunt expuse riscului de a fi furate sau distruse.
Ministerul Culturii din Ucraina estimează că prejudiciile directe provocate culturii ucrainene de agresiunea rusă se ridică la patru miliarde de euro, iar pierderile indirecte depășesc 20 de miliarde de euro.
Acțiunile FIMI ale Rusiei califică distrugerea culturii și istoriei ucrainene drept o „farsă occidentală”, susținând că UNESCO „neglijează” protecția patrimoniului istoric ucrainean și „ignoră” distrugerea patrimoniului cultural al Ucrainei. La rândul său, campaniile FIMI ale Rusiei reduc patrimoniul cultural al Ucrainei la monumentele dedicate lui Lenin și altor figuri imperiale și sovietice, care sunt demontate în Ucraina în cadrul procesului de decomunizare.
Singura cale este escaladarea
La 15 iunie, pe lângă Lavra, rachetele rusești au lovit și complexul muzeal Mystetskyi Arsenal, unul dintre principalele centre culturale ale Ucrainei. Totodată, rachetele rusești au lovit Studioul Național de Film Oleksandr Dovjenko, provocând pagube importante și distrugând o colecție de 100 000 de costume din filme reprezentative pentru cultura ucraineană.
Cu două săptămâni mai devreme, în timpul unui alt atac asupra Kievului, au fost avariate instituții culturale importante din capitală, printre care Muzeul Național de Artă al Ucrainei, Filarmonica Națională a Ucrainei, Academia Națională de Muzică a Ucrainei, Centrul Național „Casa Ucrainei”, Biblioteca Națională a Ucrainei „Iaroslav cel Înțelept” și Teatrul Academic de Operă și Balet pentru Copii și Tineret din Kiev. Muzeul Național Cernobîl, redeschis cu doar o lună înainte, după o restaurare completă, a suferit, de asemenea, pagube importante.
Rusia a vizat obiective culturale din Ucraina pe întreaga durată a invaziei sale ilegale. Cu toate acestea, intensitatea acestor atacuri a crescut semnificativ în primăvara lui 2026. Acest nou val de atacuri rusești are loc în contextul dificultăților tot mai mari întâmpinate de Rusia pe câmpul de luptă și al capacității tot mai mari a Ucrainei de a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus.
Analiști și cercetători de prestigiu consideră că aceste atacuri rusești sunt un semn al disperării lui Putin. Incapabil să învingă armata ucraineană pe câmpul de luptă sau să distrugă moralul ucrainenilor, acesta își îndreaptă atacurile asupra culturii Ucrainei. Atacurile lipsite de orice logică militară împotriva patrimoniului cultural al Ucrainei demonstrează încă o dată că Putin nu manifestă mult interes pentru negocierile de pace. Doar escaladarea totală, prezentată, prin acțiunile FIMI, ca discurs despre „eliberarea Ucrainei”, corespunde pe deplin intereselor Rusiei.
Nu vă lăsați induși în eroare.
