Când granițele se strâng, propaganda se amplifică: Manualul Kremlinului de dezinformare în privința frontierelor

Anul 2025 a fost, fără îndoială, unul prost pentru zborurile către sau dinspre Lituania. Potrivit Ministerului de Interne, 320 de zboruri au fost perturbate pe aeroporturile din Vilnius și Kaunas din cauza baloanelor aeriene folosite pentru contrabanda cu țigări care traversau din Belarus. Aceste incidente au cauzat 60 de ore de închideri și au afectat 47 000 de pasageri. Consecințele au fost însă și mai dure pentru aproximativ 185 de camioane lituaniene blocate în Belarus de Crăciun, după ce autoritățile de acolo le-au interzis revenirea acasă. Deși Lituania și-a redeschis punctele de trecere a frontierei după o închidere de o lună, în octombrie, Belarus continuă să rețină vehiculele, amenințând poziția cheie a Lituaniei în coridorul rutier Asia – Europa.

În acest context, la 9 decembrie, Lituania a declarat stare de urgență la nivel național. Decizia se alătură măsurilor de securitate adoptate de mai multe state ale UE în fața riscurilor persistente asociate regimului Lukașenko și alinierii acestuia cu Moscova. Operațiunile cu baloane urmăresc destabilizarea unui stat membru al UE și intimidarea populației, prin crearea de pericole directe pentru aviația civilă. Prin urmare, aceste acțiuni trebuie luate așa cum sunt: ca făcând parte dintr-o campanie hibridă coordonată și deliberată, purtată de Belarus și Rusia.

Noi măsuri de înăsprire la frontieră

Preocupările legate de securitate de-a lungul frontierei UE – Belarus s-au intensificat în ultimele luni.

• În septembrie 2025, Polonia și-a închis temporar frontiera cu Belarus din cauza amenințărilor de securitate asociate exercițiilor militare Zapad conduse de Rusia și desfășurate pe teritoriul Belarusului.
• Cam în același timp, Letonia și-a închis spațiul aerian de-a lungul frontierei estice cu Belarus și Rusia, în urma incursiunilor unor drone rusești în spațiul aerian al Poloniei.
• Mai devreme în cursul anului, pe fondul preocupărilor legate de traficul de migranți facilitat de stat, Letonia a interzis bicicliștilor să traverseze frontiera cu Belarus, permițând trecerea doar vehiculelor motorizate.
• În octombrie 2025, Lituania și-a închis frontiera timp de o lună după ce baloane aeriene implicate în contrabanda cu țigări, provenite din Belarus, au provocat închideri repetate ale aeroporturilor și, ulterior, declararea stării de urgență la nivel național în decembrie.

La fel ca în cazurile anterioare, presa pro-Kremlin și mass-media de stat din Belarus au reacționat conform unui tipar cunoscut: au respins riscurile de securitate, au ironizat deciziile UE și au descris guvernele europene ca fiind simple instrumente ale unui Bruxelles ostil, care ar acționa împotriva intereselor proprii.

Propaganda, episodul unu: pretexte duse în derizoriu

Canalele pro-Kremlin și presa de stat din Belarus au respins categoric îngrijorările UE privind securitatea. O televiziune de stat belarusă a luat în derâdere decizia Lituaniei, declarând: „Pretextul este de-a dreptul ridicol. Chipurile, dronele pentru țigări și baloanele meteorologice ar pune în pericol spațiul aerian!”

Unele canale au mers mai departe, calificând decizia Lituaniei drept „imbecilă” și un „indicator al unei gândiri primitive și înguste”, sugerând ironic că autoritățile ar urma să înceapă să tragă în ciorile și fluturii care zboară din Belarus. În timp ce propaganda de stat a minimalizat exercițiile militare Zapad, descriindu-le ca fiind lipsite de orice amenințare, a portretizat închiderea temporară a frontierei Poloniei în septembrie 2025 ca fiind impusă „fără niciun motiv” și bazată pe argumente „absurde”. Rațiunile din spatele deciziilor Letoniei au fost distorsionate în mod similar. Acestea au fost prezentate drept „agonia autorităților europene și un atac împotriva propriei populații”, fiind vehiculate afirmații potrivit cărora letonii ar fi descurajați să viziteze Belarusul pentru că ar fi devenit „prea impresionați” de nivelul de trai de acolo.

Propaganda, episodul doi: a-ți trage singur un glonț în picior

Publicațiile pro-Kremlin au susținut că deciziile UE privind frontierele ar fi autodistructive din punct de vedere economic, cu efecte negative asupra propriilor economii și cetățeni. Televiziunea de stat din Belarus a afirmat că închiderea frontierei de către Polonia a avut un „impact extrem de negativ” asupra comerțului și turismului. Acțiunile Lituaniei au fost etichetate drept „sălbatice”, Sputnik Belarus susținând că țara „supraviețuiește doar datorită fluxurilor comerciale din Belarus și Rusia”. Aceste afirmații ignoră fapte economice elementare: comerțul cu Belarus și Rusia reprezintă doar o mică parte din comerțul total al Lituaniei, și niciuna dintre cele două țări nu se numără printre principalii săi parteneri.

Chiar și așa, presa pro-Kremlin anunță constant prăbușirea economică a statelor baltice. În octombrie 2025, televiziunea de stat belarusă a vorbit despre un declin „catastrofal” în Letonia, ajungând să afirme: „Nu în câțiva ani, ci în câteva luni, poate săptămâni, Letonia nu va mai avea ce mânca”. După ce Estonia a semnalat încălcări ale spațiului aerian de către Rusia, a urmat o retorică la fel de disprețuitoare, presa de stat batjocorind țara drept „o pată pe hartă”.

Propaganda, episodul trei: marionete

Tema „suveranității pierdute” a revenit în prim-plan, unele canale pro-Kremlin susținând că Bruxelles-ul ar fi ordonat Lituaniei să-și închidă puncte de frontieră ca parte a unei provocări menite să „deschidă un al doilea front împotriva Rusiei”. Televiziunea de stat din Belarus a preluat mesajul, descriind politicienii din statele baltice drept „creați într-o eprubetă la Bruxelles” și susținând că măsurile urmăresc să torpileze dialogul dintre SUA și Belarus Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a oferit o altă interpretare, indicând Londra ca fiind instigatorul, în timp ce presa belarusă a atribuit rolul de „creier” Regatului Unit și Statelor Unite în relatările despre Polonia și Letonia. Deși canalele pro-Kremlin au avut opinii diferite în privința celor care ar trage sforile, au fost de acord asupra unui punct: statele UE au fost lipsite de orice autonomie reală.

Aceeași propagandă reciclată de la Moscova

Minsk, cel mai probabil cu sprijinul Rusiei, escaladează în mod deliberat tensiunile cu Lituania pentru a destabiliza regiunea de frontieră și a alimenta diviziunile, contribuind astfel la escaladarea mai amplă a amenințărilor hibride împotriva statelor UE.

Este un caz clasic de operațiuni FIMI, în care acțiuni inspirate de Rusia vizează erodarea securității și suveranității UE. Prin intermediul canalelor pro-Kremlin, Moscova reciclează narațiuni consacrate pentru a modela criza de la frontiera UE – Belarus în propriul avantaj, descriind măsurile de securitate europene ca fiind absurde, dăunătoare propriei economii și impuse din exterior. În această versiune răsturnată a realității, o amenințare autentică este bagatelizată, iar impactul său potențial devastator este tratat cu o ușurință cinică. Baloanele se transformă în fluturi, contrabandiștii în victime, iar suveranitatea dispare exact la momentul potrivit. Nimic nou, nicio surpriză: Moscova repetă același scenariu.

Nu vă lăsați induși în eroare #