De la negare la exploatare: cum și-a adaptat Kremlinul discursul de dezinformare privind schimbările climatice

În cel mai recent val de mesaje ale Kremlinului legate de schimbările climatice, subiectul climei este folosit ca vehicul pentru amplificarea unor teme de dezinformare deja cunoscute: pretinsul autoritarism și ipocrizia Uniunii Europene, presupusul declin autoprovocat al Europei prin sancțiunile împotriva Rusiei, culminând cu ideea că Europa nu are altă opțiune decât să își restabilească relațiile cu Rusia ca furnizor de petrol și gaze la prețuri accesibile.

Schimbările climatice au fost mult timp un subiect periferic în propaganda Kremlinului. Erau rar menționate, iar când apăreau în discurs, erau adesea însoțite de afirmații absurde sau de negarea totală a fenomenului. Pe măsură însă ce efectele schimbărilor climatice devin tot mai greu de ignorat, inclusiv în Rusia, publicațiile aliniate Kremlinului au renunțat în mare parte la negarea existenței lor. În schimb, au integrat subiectul în ecosistemul propriu de dezinformare, mutând accentul de la negarea problemei la atacarea soluțiilor propuse.

„Dictatura verde” a Uniunii Europene

Acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI) ale Rusiei joacă un rol din ce în ce mai vizibil în alimentarea dezinformării despre energie și despre schimbările climatice. Actorii interpuși asociați Moscovei exploatează rețelele sociale pentru a amplifica mesajele înșelătoare privind politicile energetice și climatice, consolidând discursurile anti-UE și încercând să submineze încrederea publicului în instituțiile europene și în obiectivele lor de politică publică.

Una dintre cele mai insidioase abordări ale mesajelor din sfera FIMI aliniate Kremlinului este prezentarea politicilor climatice drept mecanisme ascunse de control. Pretinsa „natură totalitară” a UE este unul dintre cele mai persistente mesaje ale Kremlinului și, totodată, unul dintre cele mai versatile, deoarece aproape orice nouă reglementare europeană poate fi prezentată drept dovadă de autoritarism. Politicile climatice și energetice se pretează foarte bine acestei încadrări. Măsurile destinate combaterii schimbărilor climatice și îmbunătățirii eficienței energetice sunt reinterpretate drept pretexte pentru supraveghere sau atacuri asupra libertăților individuale și proprietății private. De exemplu, tehnologiile inteligente care permit gestionarea cererii de energie electrică a centrelor de date sunt prezentate drept instrumente de control de stat pe care Bruxelles-ul le-ar putea folosi pentru a raționaliza energia electrică destinată cetățenilor obișnuiți. Scopul este acela de a convinge publicul că orice măsură de reglementare adoptată în UE reprezintă un pas spre autoritarism, subminând astfel încrederea în instituțiile democratice.

Bomba climatică cu ceas

Rusia stă pe o bombă climatică cu ceas, cu potențialul de a afecta întreaga planetă. Mai mult de jumătate din teritoriul său este acoperit de permafrost, adică sol care rămâne înghețat perioade de timp îndelungate. Schimbările climatice provoacă dezghețarea acestuia, afectând clădiri, căi ferate și conducte de gaze. Pe măsură ce permafrostul se topește, eliberează cantități uriașe de gaze cu efect de seră, accelerând și mai mult încălzirea globală. Estimările arată că dezghețarea permafrostului ar putea elibera în atmosferă până la 240 de gigatone de carbon stocat în permafrost, sub formă de dioxid de carbon și metan, putând declanșa un ciclu de încălzire care se autoalimentează.

Autoritățile ruse par să fie conștiente de această amenințare, inclusiv de costurile economice uriașe asociate dezghețării straturilor superioare de permafrost. Deplasarea fundațiilor complică construirea de noi drumuri și deteriorează infrastructura existentă, iar industria petrolului și gazelor, vitală pentru economia Rusiei, este printre cele mai vulnerabile. Cu câțiva ani în urmă, dezghețarea permafrostului a slăbit fundațiile unui rezervor de combustibil din apropiere de Norilsk, provocând o deversare masivă care a contaminat cursurile de apă din zonă, un avertisment privind tipul de dezastre tehnologice și de mediu cu care Rusia se va confrunta probabil din ce în ce mai frecvent. Cu toate acestea, guvernul rămâne angajat în exploatarea combustibililor fosili ca principală sursă de venit a țării, în timp ce instituțiile media aliniate Kremlinului ridiculizează în mod constant eforturile Europei de a-și diversifica sursele de energie, prezentându-le drept acte de automutilare economică. Afirmațiile potrivit cărora agenda climatică a UE echivalează cu o „sinucidere economică”, condamnând Europa la stagnare și sacrificându-i prosperitatea în numele ideologiei verzi, au devenit un element recurent al FIMI al Kremlinului.

O apocalipsă pentru Europa, o oportunitate pentru Rusia

În paralel, Kremlinul folosește schimbările climatice pentru a alimenta frica și a amplifica anxietățile legate de efectele presiunilor climatice. Mesajele promovate descriu viitorul în tonuri apocaliptice: războaie pentru accesul la apă potabilă, explozia prețurilor la alimente sau chiar apariția unor bacterii exotice pe plajele Europei odată cu topirea ghețarilor din Arctica. Pentru Rusia însă, schimbările climatice sunt prezentate ca o oportunitate. Canalele aliniate Kremlinului susțin că dezghețarea permafrostului va face din Siberia „ținutul viitorului” și o va transforma într-o regiune înfloritoare. În această logică, încălzirea globală amenință doar restul lumii, în timp ce Rusia apare ca un refugiu al viitorului, capabil să ofere prosperitate celor care îi împărtășesc valorile.

Previziunile apocaliptice sunt adesea însoțite de un alt bine-cunoscut mesaj promovat de Kremlin: Europa nu poate supraviețui fără energia ieftină din Rusia. Instituțiile media implicate în FIMI repetă insistent această afirmație de când UE a început să elimine treptat importurile de energie din Rusia, să sancționeze sectorul energetic rus și să vizeze flota din umbră a Rusiei. Mass-media de stat rusească și instituțiile media aliniate Kremlinului susțin în mod repetat că Europa riscă să rămână fără încălzire pe timpul iernii din cauza rezervelor reduse de gaze. Acest lucru amplifică și exagerează discuțiile în curs din cadrul UE privind politicile adecvate în materie de securitate energetică. Mesaje de dezinformare conexe sunt îndreptate și împotriva statelor care caută o apropiere de UE. În Armenia, de exemplu, instituțiile media aliniate Kremlinului au afirmat că integrarea europeană ar însemna sfârșitul prețurilor preferențiale la gazele rusești și o creștere cu 350 % a facturilor la energie ale gospodăriilor.

În timpul recentului val de caniculă, instituțiile media implicate în FIMI au prezentat lipsa aerului condiționat din Europa drept o situație de „birocrație împotriva supraviețuirii” și au citat declarațiile oficialului rus Kirill Dmitriev, potrivit căruia UE și Regatul Unit „nu au energie” pentru aparatele de aer condiționat deoarece au respins livrările din Rusia.

Propaganda (și Rusia) rămân fără combustibil

Cu toate acestea, mașinăria de propagandă a Kremlinului funcționează pe ultimele resurse. Propria criză de combustibil a Rusiei, provocată de atacurile reușite ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și asupra logisticii maritime pentru transportul combustibililor, continuă să se agraveze, iar autoritățile au impus deja o interdicție asupra exporturilor de motorină în încercarea de a stabiliza aprovizionarea internă. Numeroase benzinării s-au închis din cauza lipsei de combustibil, iar la cele care au rămas deschise se formează cozi lungi. Criza afectează chiar și serviciile esențiale, cum sunt spitalele și serviciile de pompieri. Este ironic faptul că țara care a prezis mult timp prăbușirea iminentă a economiei europene din cauza pierderii accesului la energia rusească ieftină se confruntă acum ea însăși cu aceeași problemă, în timp ce creșterea costurilor combustibililor și perturbările aprovizionării încep să se propage în propria economie. În această nouă realitate, mesajele Kremlinului încep să semene cu o formă de proiecție, problemele proprii ale Rusiei fiind prezentate ca probleme ale Europei. Aceasta este însă o criză creată chiar de Rusia, iar soluția este simplă: încetarea războiului împotriva Ucrainei.