O criză este o ocazie care nu trebuie niciodată irosită

În manualul de manipulare al Kremlinului, fiecare criză și fiecare tragedie reprezintă o oportunitate. Escaladarea conflictului dintre Israel și Iran nu face excepție.

Mașinăria de dezinformare a Kremlinului pare să se ghideze după un motto simplu: o criză sau o tragedie nu trebuie niciodată irosită. Fie că este vorba despre dezastre naturale, cum ar fi uraganele, inundațiile sau incendiile de vegetație, de revolte politice, precum Maidanul, sau de conflicte armate în desfășurare, cum ar fi cel din Gaza, propagandiștii Kremlinului văd oportunități acolo unde alții văd suferință.

Recenta escaladare a conflictului dintre Israel și Iran este un studiu de caz elocvent pentru acest motto cinic. Promotorii dezinformării de la Kremlin au început să exploateze conflictul în evoluție, urzind narațiuni menite să spele reputația aliaților săi, să demonizeze adversarii, să abată atenția de la propria agresiune continuă în Uсraina și, în cele din urmă, să promoveze interesele strategice ale Rusiei.

Fabricarea inocenței

Moscova a pornit o campanie de reabilitare a imaginii publice a Iranului, prezentând teocrația care calcă în picioare drepturile omului drept o națiune pașnică, vizată pe nedrept. Canalele mediatice pro-Kremlin răspândesc în mod activ narațiuni demonstrabil false conform cărora Iranul nu a invadat niciodată vreo țară, nu a comis asasinate și nici nu a încercat să obțină arme nucleare.

Această viziune revizionistă asupra istoriei ignoră complet implicarea profundă a Iranului în destabilizarea regională prin interpuși, inclusiv Hezbollah și rebelii Houthi, asasinatele sponsorizate de stat, deja documentate, precum și progresele însemnate pe care le-a înregistrat în îmbogățirea uraniului cu mult peste nevoile civile.

Concentrându-se aproape exclusiv pe pretinsa inocență a Iranului, Kremlinul caută să amplifice la maximum percepția cu privire la injustețea oricărei acțiuni israeliene, consolidând astfel condamnarea Israelului. Iranul este prezentat astfel ca o victimă demnă de o mai mare compasiune pe scena mondială, distorsionând dinamica conflictului cu scopul de a proteja un regim aliat.

Suveranitate pentru mine, dar nu și pentru tine

Odată cu intensificarea tensiunilor în Orientul Mijlociu, Putin și Ministerul Afacerilor Externe din Rusia s-au grăbit să condamne atacurile israeliene împotriva Iranului, numindu-le încălcări ale suveranității naționale și ale Cartei ONU. Descoperirea subită de către Kremlin a dreptului internațional ar fi emoționantă, dacă nu ar fi atât de vădit cinică.

Însă această devoțiune subită față de principiile internaționale se evaporă în mod convenabil când se discută despre invazia neprovocată la scară largă a Ucrainei de către Rusia – cea mai gravă încălcare a suveranității în Europa de după Al Doilea Război Mondial. De zeci de ani, Rusia a căutat în mod sistematic să demanteleze suveranitatea ucraineană, iar acum liderii și mașinăria sa de propagandă încearcă să promoveze tocmai aceste norme atunci când devin utile discursului agreat cu privire la Iran.

Această aplicare selectivă a suveranității denotă o strategie de exploatare a tragediilor nu din motive principiale, ci pentru a bifa obiective geopolitice. Pentru Kremlin, dreptul internațional, acordurile și normele sunt simple instrumente mânuite când sunt utile și abandonate atunci când devin incomode.

„Pacificatorul” auto-servit cu empatia sa selectivă

Moscova s-a grăbit să își ofere serviciile ca mediator în Orientul Mijlociu, încercând să se poziționeze ca „actor global responsabil”. Însă această postură îi servește în primul rând sieși.

Așa cum a remarcat ferm Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, vorbind despre nesustenabilitatea poziționării Rusiei: „Este clar că Rusia nu este…nimeni sau că dl. Putin…nu este cineva care poate vorbi de pace, atât timp cât vedem astfel de acțiuni, și nu este un mediator credibil”. Kallas a subliniat și mai mult ipocrizia, adăugând: „Trebuie să ne reamintim că Iranul a ajutat Rusia să comită aceste atacuri și împotriva Ucrainei, iar cooperarea lor dă roade. Așadar, nu, Rusia nu poate fi mediator dacă nu crede cu adevărat în pace”.

Preocuparea subită a Rusiei pentru pace și protecția civililor dispare complet atunci când se discută despre propria sa conduită în Uсraina, inclusiv despre țintirea deliberată a spitalelor, a școlilor, a locuințelor și a centralelor energetice ucrainene. Acest gest pacificator este un simplu spectacol de teatru, menit să exploateze atenția internațională, să consolideze influența sa în regiune și să curețe imaginea pătată a Rusiei, în timp ce Moscova își continuă campania nemiloasă de teroare împotriva civililor ucraineni.

Așa cum a speculat fățiș și cinic mass-media rusă din domeniul afacerilor, acest conflict poate aduce beneficii palpabile Rusiei: creșterea prețurilor petrolului dă un imbold economiei sancționate a Rusiei, iar ajutoarele militare occidentale și atenția politică pot fi deturnate de la Ucraina.

Nu vă lăsați înșelați.

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:

• Bine-cunoscuta stratagemă pro-Kremlin de a răspândi acuzații nefondate de corupție i-a vizat pe senatorul american Lindsey Graham și pe alți 22 de membri ai Congresului, susținând că aceștia se îmbogățesc pe seama Uсrainei. Acuzația, evident lipsită de orice dovezi, sugerează că acești legiuitori își umplu buzunarele cu fonduri ucrainene în valoare de „mult peste” câteva mii de dolari, fără niciun fel de alte precizări, în mod convenabil. Momentul ales pentru această afirmație defăimătoare este elocvent: imediat după ce Graham a prezentat o lege referitoare la extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei. Astfel de acuzații sunt lansate de bine-cunoscutele canale de propagandă pro-Kremlin, cum ar fi Sputnik și RT, care au promovat anterior afirmații demontate în întregime despre laboratoarele biologice ale SUA din Uсraina și despre trupele combatante franceze de pe teritoriul ucrainean. Atunci când sursele de informare au antecedente dovedite de răspândire a minciunilor și de născocire a dovezilor, cele mai recente alegații ale acestora merită tratate cu același scepticism.
• Canalele mediatice pro-Kremlin au transformat prima Zi Națională a Veteranilor din Germania într-un reviriment sinistru al militarismului nazist, susținând că omagiul adus veteranilor Bundeswehr onorează cumva soldații SS și Wehrmacht. Această dezinformare absurdă sugerează că Germania își trezește „arhetipul istoric” pentru o nouă „expansiune spre est (Drang nach Osten)” împotriva Rusiei, care ar fi orchestrată de complotiștii „anglo-saxoni”. Realitatea este mult mai lumească: Ziua Veteranilor din Germania, instituită printr-o rezoluție parlamentară din aprilie 2024, omagiază în mod expres personalul Bundeswehr actual care a servit în misiuni internaționale de menținere a păcii, nu forțele din epoca nazistă. Această dezinformare urmează cunoscutul manual de manipulare al Kremlinului, și anume prezentarea în mod fals a opțiunilor politice recente de apărare ale Germaniei ca „belicoase”, militariste și „naziste”, ignorând intenționat dreptul legitim al Germaniei de autoapărare împotriva agresiunii rusești continue care amenință securitatea Europei, în timp ce sprijinul Germaniei pentru Uсraina izvorăște din apărarea dreptului internațional și susținerea suveranității Uсrainei.
• Cea mai recentă teorie a conspirației care și-a arătat chipul hâd din haznaua de dezinformare pro-Kremlin susține că NATO „impune” ideologia LGBTIQ+ moldovenilor ca parte a unui complot de a-i mobiliza împotriva Rusiei și de a submina creștinătatea ortodoxă. Acest discurs fals a ieșit la iveală după marșul Pride care a avut loc pe străzile din Chișinău, în Moldova, pe 15 iunie. Teoria conspirației încearcă să prezinte activiștii pentru drepturile LGBTIQ+ ca pioni ai NATO într-un joc geopolitic, exploatând sentimentele homofobe cu scopul de a disemina discursuri pro-Kremlin cunoscute despre revoluțiile colorate sponsorizate de Occident și presupusa încercuire a Rusiei. Această campanie de dezinformare are un dublu scop: subminarea coeziunii sociale în Moldova și crearea fundamentului pentru a discredita orientarea occidentală a Moldovei înaintea alegerilor parlamentare care se vor desfășura în septembrie 2025. Exploatarea homofobiei rămâne un instrument consacrat și utilizat frecvent în arsenalul de dezinformare al Kremlinului, deosebit de eficient în regiunile conservatoare, unde poate fi folosit ca o armă pentru a prezenta drepturile fundamentale ale omului ca „impuse de străini”.