Problema măsurării timpului
Săptămâna aceasta, lumea a marcat trei ani de rezistență și reziliență fără precedent a Ucrainei în fața războiului la scară largă declanșat de Rusia împotriva sa. Liderii europeni s-au reunit la Kiev pentru a susține Uсraina și a comemora rezistența dureroasă, dar eroică a țării începând din 24 februarie 2022. Agenda reuniunii liderilor G7 a inclus declarații și remarci publice ale liderilor UE în care aceștia au omagiat refuzul Ucrainei de a ceda în fața invaziei deliberate și fără noimă a Rusiei – cel mai mare război din Europa de după cel de Al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, în contrast puternic cu tonul inițial triumfător al Moscovei, după trei ani, la televiziunile pro-Kremlin s-a auzit doar țârâitul metaforic al greierilor. A fost ca și cum războiul la scară largă nu există, fiind doar o „operațiune militară specială” provocată de Uсraina și fără nicio relevanță pentru Rusia.
Promotorii dezinformării de la Kremlin au ocolit subiectul, fără să recunoască scurgerea celor trei ani de război. În schimb, au ales să discrediteze sancțiunile impuse de UE și să prezinte imagini excesiv de optimiste ale economiei rusești. Mai mult, au defăimat din plin Uсraina sau, alternativ, au jucat rolul de victimă și au acuzat în mod fals Europa că are intenții agresive față de Rusia.
Disonanța cognitivă deja obișnuită privind sancțiunile
Pe lângă solidaritatea sa neclintită cu Ucraina, UE a adoptat, de asemenea, un al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează sectoare de importanță sistemică ale economiei rusești, cum ar fi energia, comerțul, transportul, infrastructura și serviciile financiare.
Astfel, mașinăria de dezinformare a Kremlinului a început să își recicleze vechile discursuri despre sancțiuni. Nu a lipsit tonul de bravură, afirmând că, la fel ca în cazul celor 15 pachete de sancțiuni anterioare, aceste măsuri nu vor avea niciun impact asupra economiei rusești. Unii au încercat să utilizeze abordări diferite față de sancțiuni pentru a exacerba percepția că există o falie între UE și SUA sau pentru a pune la îndoială unitatea internă a UE. Alții, precum Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, au reciclat dezinformarea recurentă potrivit căreia sancțiunile sunt mai nocive pentru UE decât pentru Rusia sau au descris sancțiunile ca fiind motivate de „rusofobie”. Temele de dezinformare abordate de Zaharova vizează atât publicul intern din Rusia, cât și restul lumii, în încercarea de a abate atenția de la fragilitatea economiei rusești.
Însă firul comun al majorității comentariilor pro-Kremlin despre sancțiuni s-a axat mai mult asupra persoanelor și sectoarelor vizate de sancțiunile UE, în loc să recunoască că aceste măsuri restrictive sunt îndreptate împotriva Rusiei ca stat. Kremlinul încearcă să creeze percepția că statul rus nu trebuie să își facă griji.
Europa este noul „răufăcător” din peisaj
Firește că nici cei mai auto-amăgitori propagandiști ai Kremlinului nu au putut evita subiectul datei de 24 februarie 2022 și al celor trei ani de război. Legile fizicii sunt imuabile și timpul continuă să se scurgă indiferent dacă Kremlinul îl măsoară sau nu.
Astfel, pentru a lua taurul de coarne fără a-i recunoaște prezența, majoritatea canalelor mediatice pro-Kremlin s-au focalizat pe valurile de sprijin internațional pentru Uсraina în jurul datei de 24 februarie pentru a respinge Uсraina ca fiind o cauză pierdută, a-i denigra pe susținătorii Kievului și a afirma că, în realitate, Rusia este adevărata victimă.
În toate reflecțiile lor, a existat în mod clar un nou „răufăcător” în peisaj. Dacă în trecut Kremlinul prefera să dea vina pe „Occidentul colectiv” amorf sau pe NATO pentru agresiune, acum Moscova a observat o portiță pentru a scinda unitatea transatlantică. Așadar, se înverșunează să prezinte Europa ca principalul agresor și belicist.
Falsa victimizare a fost de mult timp una dintre tacticile preferate ale Kremlinului pentru a-i acuza pe ceilalți că au declanșat războiul pe care Rusia l-a început acum trei ani. Iar acum că Moscova se preface a fi interesată de pace pentru a eroda sprijinul internațional pentru Ucraina, promotorii dezinformării de la Kremlin încearcă să acuze în mod fals Europa că ea este agresorul.
Timpul este pe sfârșite… dar nu pentru Uсraina
Kremlinul dorește cu disperare ca lumea să creadă că timpul este în favoarea Rusiei. Poate că propagandiștii Kremlinului au o problemă cu măsurarea timpului, dar numărul de victime rusești din ultimii trei ani sunt la fel de elocvente ca datele din calendar.
Mitul Rusiei invincibile, care stă la baza acestui discurs înșelător, se năruie, de asemenea, pe măsură ce elitele diplomatice ale Kremlinului s-au îngrămădit la Riad pentru a se agăța de prima oportunitate de a scoate Rusia din războiul pe care tot ea l-a început cu trei ani în urmă.
Nu vă lăsați înșelați. Nou-descoperita afinitate a Kremlinului pentru soluții diplomatice nu vizează garantarea păcii, ci păstrarea cuceririlor făcute de Rusia în Uсraina și evitarea unei căderi libere iminente a economiei rusești. Poate că timpul este pe sfârșite într-adevăr, dar nu neapărat pentru Uсraina. Cei trei ani de rezistență și reziliență din partea Ucrainei stau mărturie în acest sens.
Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:
- Statele baltice: Kremlinul are o tradiție îndelungată în a folosi resursele energetice ale Rusiei ca instrument de influență, șantaj și, uneori, chiar de coerciție. Am tratat pe larg perspectiva de dezinformare mereu prezentă în încercările Moscovei de a transforma energia într-o armă. Așadar, nu a fost deloc surprinzător că, atunci când statele baltice s-au deconectat în sfârșit de la rețeaua de electricitate care le conecta la Rusia și Belarus (BRELL), Kremlinul a reacționat împroșcând dezinformările obișnuite, cum ar fi proclamarea catastrofei economice care ar urma. De exemplu, TASS a afirmat că retragerea Lituaniei din BRELL va afecta economia lituaniană. În fapt, statele baltice au încetat să mai cumpere electricitate de la Rusia încă din mai 2022, iar deconectarea a fost, pur și simplu, o măsură tehnică utilizată pentru reglarea tehnică a frecvenței și nu a avut niciun impact economic semnificativ. Conectarea la rețeaua UE sporește independența energetică și reduce riscul unor întreruperi din partea Rusiei.
- Germania: dacă există ceva ce Kremlinul știe să facă bine, aceasta este ingerința în alegeri. Propriul spectacol bizar al Rusiei disimulat ca alegeri este, de obicei, viciat de fraude flagrante, în timp ce alegerile străine sunt, de obicei, principala țintă a operațiunilor de manipulare a informațiilor și de ingerință ale Kremlinului. La fel s-a întâmplat și cu recentele alegeri pentru Bundestag din Germania. Manipulatorii informațiilor de la Kremlin au încercat să dezbine și să denatureze percepțiile în săptămânile premergătoare alegerilor. Ingerința nu se oprește însă odată cu exprimarea voturilor. De obicei, următoarea fază este încercarea de a respinge rezultatele, atunci când acestea nu sunt pe placul Kremlinului. Și, ca la un semn, portavocele Kremlinului răspândesc acum informații false potrivit cărora buletinele de vot pentru Alternativa pentru Germania (AfD) au fost distruse în alegerile germane. Bineînțeles că aceste afirmații sunt nefondate și au fost demontate de verificatorii veridicității informațiilor de la Deutsche Welle, de relatările cotidianului german BILD și de remarcile observatorului electoral de stat din Hamburg. De altfel, am observat același tip de afirmații din partea Moscovei și după alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024 – a se vedea seria noastră aici.
- Uсraina: o maximă de bază a dezinformării pro-Kremlin poate fi sintetizată astfel: în caz de îndoială, acuză-ți adversarii că sunt naziști. Am documentat constant folosirea abuzivă de către Kremlin a nazismului ca armă de manipulare a informațiilor. Cu toate acestea, rămâne tactica preferată a promotorilor dezinformării de la Kremlin, fiind folosită în special pentru a viza Uсraina. Așadar, atunci când auzim afirmații ridicole că Germania nazistă este predecesorul ideologic al Uсrainei naziste din zilele noastre, știm că sunt pure minciuni. Obsesia Rusiei de a portretiza Uсraina ca stat nazist servește la justificarea invaziei în curs și la distragerea atenției de la propriul trecut al Rusiei. Kremlinul se joacă de mult timp iresponsabil cu istoria pentru a-și susține legitimitatea, îndeosebi în ceea ce privește trecutul său din timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
