Religie, drone și „piraterie”: cele mai noi tendințe din sfera acțiunilor FIMI rusești

PE SCURT:

• UE este acuzată că ar încuraja Armenia să persecute Biserica Ortodoxă
• Incidentul cu dronă din România este prezentat ca o operațiune de tip „steag fals”
• Sechestrarea de către Franța a unui petrolier din „flota fantomă” este prezentată drept „piraterie”

ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ – TRECERE ÎN REVISTĂ

De mai mulți ani, Rusia utilizează atât Biserica Ortodoxă, cât și Patriarhia Moscovei, ca instrumente de propagandă și pentru acțiuni de manipulare a informațiilor și de ingerințe (FIMI). De această dată, înaintea și pe durata alegerilor din Armenia, Kremlinul a exploatat tema religiei, afirmând în mod fals că Uniunea Europeană a început o campanie agresivă de înlăturare a Bisericii Ortodoxe Ruse din Armenia. Obiectivul a fost să construiască imaginea parcursului european al Armeniei ca fiind un atac la adresa religiei, identității și suveranității naționale.

După încă o incursiune a unei drone în spațiul NATO, de această dată pe teritoriul României, mesajele aliniate Kremlinului au susținut că UE și NATO inventează amenințări pentru a justifica militarizarea și escaladarea confruntării cu Rusia. Avem de a face cu aceeași tactică bine cunoscută de inversare a responsabilității: Rusia generează amenințarea de securitate, după care acuză Europa că o exploatează sau o inventează.

Mesajele care califică drept „piraterie” confiscarea de către Franța a unui petrolier urmăresc să submineze legitimitatea aplicării sancțiunilor împotriva flotei fantomă ruse. De curând, UE și statele membre au adoptat măsuri mai ferme împotriva acestei flote periculoase, care finanțează războiul Kremlinului și, în același timp, creează riscuri ecologice majore.

PRINCIPALELE MESAJE FIMI PROMOVATE:

„UE a început o campanie agresivă de eliminare a Bisericii Ortodoxe Ruse din Armenia”

Canalele media de dezinformare susțin că Uniunea Europeană duce o campanie împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse din Armenia, în cadrul unei strategii mai ample de reducere a influenței Rusiei în țară.

Nu există dovezi care să confirme această acuzație. Relațiile dintre UE și Armenia sunt reglementate prin acorduri care nu impun condiții privind afilierea religioasă sau relațiile cu Moscova. În plus, cadrul juridic european se întemeiază pe neutralitate confesională, libertate religioasă și protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv a autonomiei comunităților religioase. În mod similar, legislația armeană garantează separarea dintre biserică și stat și protejează drepturile diferitelor comunități religioase, inclusiv ale creștinilor ortodocși.

În perioada premergătoare alegerilor parlamentare, Armenia s-a confruntat cu o campanie amplă de acțiuni FIMI desfășurată de Rusia, menită să îndepărteze țara de parcursul său către relații mai strânse cu UE. Campania a promovat afirmații potrivit cărora UE intenționează să folosească Armenia ca armă împotriva Rusiei și că integrarea europeană va distruge economia țării. Această afirmație specifică a fost promovată de serviciile de informații ruse, care au un istoric bine documentat de publicare a unor acuzații neverificate, ulterior reluate și amplificate de canalele FIMI aliniate Kremlinului.

Această afirmație falsă a fost lansată de SVR și amplificată de TASS, un canal media controlat de statul rus, precum și de numeroase canale media armene aliniate Kremlinului.

„Incidentul cu drona din România este folosit pentru a incita la război împotriva Rusiei și creșterea bugetelor militare”

Canalele media de dezinformare susțin că liderii Uniunii Europene și ai NATO exploatează incidentul recent cu drona din România pentru a împinge țara mai aproape de un conflict militar cu Rusia.

Autoritățile ruse și canalele media asociate Kremlinului acuză frecvent UE că exploatează diverse incidente ca pretext pentru a crește cheltuielile militare și de apărare. În realitate, Rusia este cea care provoacă în mod constant incidente și amenințări la adresa securității europene. Măsurile adoptate de România reprezintă un răspuns la provocările de securitate generate de agresiunea militară a Rusiei. Atât autoritățile române, cât și NATO au identificat fără echivoc drona ca fiind un model rusesc Geran-2.

Această denaturare a realității, care urmărește să mute responsabilitatea de la Rusia către alții, este o metodă consacrată a campaniilor de dezinformare ale Kremlinului.

Această afirmație falsă a fost difuzată de versiunea în limba engleză a RT, instituție de propagandă a statului rus.

„Confiscarea petrolierului Tagor de către marina franceză echivalează cu un act de piraterie internațională”

Mesajele din sfera FIMI ale Rusiei susțin că Franța a confiscat un petrolier al „flotei fantomă” ruse cu încălcarea dreptului internațional.

Potrivit autorităților franceze, nava Tagor a fost interceptată în mod legal, existând suspiciuni privind utilizarea unui pavilion fals și evitarea sancțiunilor. Confiscarea face parte din măsurile Franței împotriva așa-numitei flote fantomă, care ajută Rusia să eludeze sancțiunile și să continue finanțarea războiului împotriva Ucrainei.

Descrierea acțiunilor împotriva flotei fantomă ca acte de piraterie este un mesaj de dezinformare recurent al Kremlinului, reluat după fiecare confiscare, fără prezentarea vreunei dovezi privind încălcarea legii. Repetarea constantă a unor neadevăruri până la acceptarea lor ca fapte este una dintre tehnicile consacrate ale propagandei.

Această afirmație falsă a fost publicată pe site-ul RT în limba arabă, parte a ecosistemului FIMI aflat sub controlul statului rus.