De la „jurnalism” la FIMI: UE o sancționează pe Diana Panchenko

Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni destinat contracarării amenințărilor hibride persistente ale Rusiei, inclusiv a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor străine și a interferențelor informaționale (FIMI), precum și a activităților cibernetice malițioase care vizează UE, statele sale membre și țările partenere. Cea mai recentă decizie include pe listă doisprezece indivizi și două entități implicate în campanii coordonate de dezinformare, rețele de propagandă și operațiuni cibernetice asociate intereselor statului rus.

Aceste măsuri reflectă o abordare mai amplă a UE, care tratează războiul informațional ca pe un instrument central al conflictelor moderne, alături de mijloacele militare, cibernetice și economice. Printre persoanele sancționate în acest set de sancțiuni se află Diana Panchenko, jurnalistă născută în Ucraina, identificată de UE drept propagandistă pro-Kremlin.

Prezentarea propagandei ca jurnalism

Panchenko produce și răspândește discursuri anti-ucrainene, pro-ruse și anti-NATO, care reproduc îndeaproape mesajele oficiale ale Kremlinului. Ea își prezintă activitatea ca fiind o „demascare a corupției”, având ca ținte principale guvernul Ucrainei și, în special, pe președintele Volodîmîr Zelenski.– În mod constant, materialele sale îi descriu pe liderii ucraineni drept „naziști”, acuzându-i că ar trăda interesele propriei populații.

Un element definitoriu al activității sale este reproducerea intenționată al unui buletin de știri profesionist. Prin imitarea esteticii și a tonului știrilor televizate, Panchenko maschează propaganda politică sub aparența unei informări credibile – o tehnică des întâlnită în operațiunile moderne de influență, menită să inducă în eroare și să confere legitimitate unor narațiuni false.

Înainte de a-și construi actuala platformă media, Panchenko a fost angajată la NewsOne, un post de televiziune care făcea parte din grupul media Novyny, controlat neoficial de politicianul ucrainean Viktor Medvedciuk. Medvedciuk este un aliat apropiat al lui Vladimir Putin și a jucat un rol esențial în construirea operațiunilor media pro-Kremlin, inclusiv în inițiative mai recente de a crea platforme similare în străinătate, cum ar fi în Serbia.

Materiale mediatice din teritoriile ocupate și amplificarea lor online

Panchenko a realizat materiale și în teritorii ale Ucrainei aflate sub ocupație rusă, inclusiv în Mariupol și Donețk. Autoritățile de la ucrainene au calificat aceste materiale drept propagandă menită să ajute la justificarea crimelor de război ale Rusiei. Implicarea sa în războiul mediatic a devenit și mai evidentă atunci când conținutul său a fost difuzat pe posturi de televiziune ucrainene în timpul unui atac cibernetic rusesc care a întrerupt programul obișnuit.

Pe lângă producția video, Panchenko deține o prezență online extinsă. Ea administrează un canal de Telegram cu peste 400.000 de abonați și un cont pe X, fosta platformă Twitter, cu aproximativ 148.000 de urmăritori. Pe X, vizează tot mai mult publicul vorbitor de limbă engleză, utilizând conținut de tip clickbait, amplificare coordonată și promovarea conturilor pro-ruse, toate acestea fiind tactici asociate în mod obișnuit operațiunilor de influență, și nu jurnalismului independent.

Parte a unui răspuns mai amplu al UE la FIMI

UE a concluzionat că Panchenko este responsabilă pentru sprijinirea unor acțiuni imputabile Guvernului Federației Ruse care subminează securitatea și stabilitatea Ucrainei prin manipulare informațională și interferente. Desemnarea sa face parte dintr-un pachet mai amplu de sancțiuni care vizează actori implicați în FIMI, inclusiv persoane și structuri angajate în campanii coordonate de dezinformare, producție de propagandă și operațiuni hibride aliniate intereselor statului rus.

În urma deciziei de sancționare, Panchenko a criticat public UE pe rețelele sociale, prezentându-se drept victimă a cenzurii și solicitând sprijinul lui Elon Musk. În postările sale, ea a încadrat sancțiunile drept un atac la adresa jurnalismului, și nu ca un răspuns la activități coordonate de dezinformare.

Organizațiile pentru libertatea presei și cercetătorii în domeniul dezinformării au respins această interpretare. Ei subliniază că măsurile nu vizează jurnalismul sau disidența politică, ci propaganda aliniată statului și războiul informațional desfășurat în contextul unui conflict militar în curs.

Cazul Panchenko ilustrează modul în care operațiunile moderne de influență se bazează tot mai mult pe persoane care se prezintă drept jurnaliști independenți, în timp ce amplifică activ mesaje autoritare. Prin sancționarea unor astfel de actori, UE urmărește să descurajeze participarea la campanii informaționale ostile și să întărească reziliența spațiului mediatic public împotriva manipulării străine.