Farse marca Kremlin: apeluri telefonice false ca instrument FIMI

Vladimir Kuznețov, cunoscut drept Vovan, și Alexei Stoliarov, care folosește pseudonimul Lexus, sunt cunoscuți pentru farsele făcute unor lideri mondiali și personalități publice. Aceștia au sunat numeroase astfel de persoane folosind identități fictive, prezentându-se adesea drept politicieni ruși, ucraineni sau occidentali, iar ulterior au publicat fragmente selectate pe conturile lor de pe rețelele sociale. Prezentată ca divertisment, activitatea lor este profund politică, consolidând în mod constant mesaje favorabile Moscovei.

După Crimeea, o schimbare de direcție către Ucraina și aliații săi

Inițial, farsele lor vizau personalități locale, însă, în urma anexării ilegale a Crimeei în 2014, și-au orientat activitatea către Ucraina, vizând numeroase personalități importante precum președintele Petro Poroșenco și primarul Kievului, Vitali Klitschko. În 2015, și-au extins activitatea la nivel internațional, inducându-l în eroare pe Elton John să creadă că a fost apelat de Vladimir Putin pentru a discuta despre drepturile LGBT, după care au vizat numeroși politicieni și jurnaliști occidentali.

Într-un interviu pentru BBC în 2016, au negat orice legătură cu serviciile de informații, calificând aceste acuzații drept încercări ale opoziției ruse și ale autorităților ucrainene de a evita asumarea responsabilității și susținând că vina aparține celor păcăliți. Totuși, la acel moment era deja evident că își îndreptau constant acțiunile împotriva adversarilor Kremlinului. Aceste farse au fost distribuite pe scară largă de diferite canale media, site-uri web și canale de rețele sociale proruse care desfășoară acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine (FIMI).

Discreditarea mișcărilor de opoziție postsovietice

De atunci, Kuznețov și Stoliarov au încercat să discrediteze mișcările de opoziție din spațiul post-sovietic, alimentând acuzația că acestea ar fi controlate de Occident. În timpul protestelor din Belarus din 2020, ei s-au dat drept lidera opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, într-un apel către National Endowment for Democracy (Fundația Națională pentru Democrație, abreviată NED) din SUA, inducând în eroare pe oficialii instituției pentru a-i determina să vorbească despre contribuția lor la proteste. Comentarii extrase selectiv despre proteste și sprijinul occidental, obținute într-o farsă care a vizat-o pe președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, în 2025, au fost apoi distribuite pe rețelele sociale pentru a descrie protestele civice din Georgia ca o „revoluție colorată” coordonată din exterior și dependentă de susținere externă.

Vizarea Europei

Oficialii și politicienii europeni au fost, de asemenea, frecvent vizați, în cadrul unor acțiuni menite să consolideze alte mesaje favorabile Kremlinului. Într-o serie de farse din 2023 care au implicat-o pe Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, și alți lideri, aceștia s-au dat drept Volodîmîr Zelenski și au publicat fragmente editate selectiv, sugerând existența unor intenții de „control”. Acest lucru a întărit imaginea promovată de Kremlin a Uniunii Europene ca fiind autoritară și intruzivă, reluând totodată idei despre ipocrizia Occidentului și lipsa libertăților.

Farsele au fost folosite și pentru a susține acuzații privind scăderea sprijinului occidental pentru Ucraina. De exemplu, o conversație cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, în care aceasta a afirmat că liderii europeni sunt „obosiți” de război și caută o soluție de ieșire, a fost exploatată pentru a amplifica ideea unei tot mai mari „oboseli față de Ucraina” în Occident.

În martie 2026, într-un apel adresat ministrei de externe a Groenlandei, Vivian Motzfeldt, au presat-o să răspundă dacă Rusia și China reprezintă o amenințare pentru Groenlanda. Ulterior, apelul a fost preluat de celebra rețea rusă Pravda, cunoscută pentru implicarea în acțiuni FIMI, întărind mesajul pro-Kremlin potrivit căruia Rusia nu reprezintă o amenințare reală pentru Europa și susținând ideea că guvernele europene exagerează riscurile de securitate pentru a justifica majorarea bugetelor militare.

În aceeași lună, Kuznețov și Stoliarov l-au vizat pe Reza Pahlavi, personalitate a opoziției iraniene din exil, dându-se drept consilieri ai cancelarului german Merz și susținând că Berlinul ar fi pregătit să participe la o lovitură militară împotriva Iranului. Farsa a reluat alinierea Moscovei cu Teheranul și a urmărit discreditarea lui Pahlavi, prezentându-l ca fiind implicat activ în coordonarea cu actori occidentali pentru acțiuni militare împotriva Iranului. Utilizarea unei mustăți false și a numelui asumat „Adolf” de către Stoliarov în apelul video l-a prezentat pe Pahlavi ca naiv și a amplificat suplimentar un mesaj persistent al Kremlinului care invocă Germania nazistă pentru a descrie politica europeană contemporană drept agresivă și continuatoare a fascismului.

„Comedia” folosită ca armă în acțiuni FIMI

Apelurile lui Vovan și Lexus către lideri internaționali trebuie înțelese ca parte a operațiunilor mai ample din sfera FIMI ale Kremlinului, și nu ca simple „farse” independente. Deși și-au prezentat activitatea ca fiind determinată de public, conținutul lor s-a aliniat constant la punctele de discuție pro-Kremlin și a fost amplificat de canale de propagandă ruse. Rolul lor s-a formalizat odată cu lansarea unei emisiuni pe postul NTV, controlat de Kremlin, în 2016. După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, au fost preluați de postul de stat Pervîi Kanal („Canal Unu”). Dincolo de televiziune, canalul lor de Telegram, urmărit de peste 181.500 de abonați, strânge fonduri pentru aprovizionarea frontului rus. În 2024, au fost distinși cu distincția de stat Ordinul Prieteniei pentru „merite deosebite în consolidarea păcii, prieteniei, cooperării și înțelegerii reciproce între popoare”.

Canalele media care relatează despre aceste farse îi descriu adesea pe cei doi drept „comici ruși”, însă gluma îi vizează, de fapt, tocmai pe cei care le percep ca fiind o „comedie” lipsită de consecințe. Fiecare apel, conceput cu atenție și editat selectiv, promovează mai multe mesaje pro-Kremlin, de la subminarea mișcărilor de opoziție pro-occidentale până la amplificarea unor discursuri geopolitice favorabile Moscovei. Activitatea lui Vovan și Lexus nu reprezintă un simplu divertisment, ci funcționează ca un instrument deliberat de influență aliniat statului, evidențiind modul în care farsele pot fi transformate în arme în cadrul operațiunilor informaționale contemporane.