Dincolo de restricții: Cum FIMI-urile rusești adaptabile și lacunele Telegram eludează sancțiunile UE

În decembrie 2024, Telegram a început să restricționeze accesul la canalele de resurse de propagandă rusească sancționate în UE. În ciuda acestui fapt, un studiu realizat de Centrul pentru Democrație și Statul de Drept a scos la iveală numeroase mecanisme folosite pentru a ocoli restricțiile. Persistența acțiunilor de manipulare a informațiilor și a ingerințelor (FIMI) Rusiei în UE se explică prin doi factori principali. În primul rând, prin adaptabilitatea inerentă a actorilor de amenințare ruși după impunerea sancțiunilor. În al doilea rând, prin lacunele proprii ale platformei Telegram, care continuă să reprezinte o amenințare la adresa rezilienței informaționale și digitale a UE.

Adaptabilitatea FIMI rusești

Adaptabilitatea acțiunilor de manipulare a informațiilor și a ingerințelor rusești este determinată de doi factori principali. Primul este sofisticarea tot mai mare a capacităților tehnologice. Atunci când aceste tehnologii îmbunătățite cad în mâinile unor actori rău-intenționați, ele sunt folosite deliberat pentru a optimiza și eficientiza metodele de ingerință și manipulare informațională. Această categorie include infrastructuri digitale consacrate, precum platformele de social media. Al doilea factor-cheie îl reprezintă impunerea unor restricții de reglementare și sancțiuni în cadrul UE, care îngreunează semnificativ răspândirea discursurilor și agendei centrale ale Kremlinului. Tocmai această presiune externă și aceste blocaje au catalizat intensificarea migrației și a activității resurselor de propagandă rusești afiliate statului către platforma Telegram, percepută ca un spațiu mai puțin reglementat.

Institutul pentru Dialog Strategic a consemnat în raportul său din 2022 că, înainte de interdicție, conturile de Twitter ale Russia Today (RT) și Sputnik France își promovau activ canalele Telegram, (între 1 ianuarie și 28 februarie 2022 cuvântul „Telegram” a fost cel mai frecvent utilizat în postările acestora). Chiar și după impunerea restricțiilor pe Telegram, ecosistemul rusesc de acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe continuă să demonstreze un nivel ridicat de organizare și adaptabilitate strategică.

Centrul pentru Democrație și Statul de Drept a identificat mai multe tactici cheie pentru a le eluda. De exemplu, canalele sancționate se ascund sub denumiri alternative pentru a complica identificarea și aplicarea regulilor de către platforme. Din punct de vedere vizual, canalul poate părea disociat de sursa inițială de propagandă, însă funcționează ca o componentă de facto a acesteia, permițând difuzarea continuă a conținutului interzis.

Actorii ruși creează canale Telegram alternative, dar și duplicate. O singură entitate sancționată poate menține copii „neoficiale”, care îi extind aria de acoperire și îi permit să evite restricțiile. Centrul pentru Democrație și Statul de Drept, a descoperit, de pildă, un canal paralel al RT cu un nume și o imagine identică și cu momente de publicare sincronizate. Singura diferență operațională a fost selectivitatea conținutului – nu toate postările au fost duplicate, ci doar relatările principale. Această constatare este puternic confirmată de studiul efectuat de Alliance for Securing Democracy (ASD), care a înregistrat cel mai mare număr de conturi ce copiau integral sau parțial conținutul oficial RT și Sputnik tocmai pe Telegram, într-o proporție semnificativ mai mare decât pe orice altă platformă.

În plus, Rusia utilizează o rețea globală extinsă de distribuție. Conținutul sancționat este difuzat activ prin intermediul ambasadelor ruse, al propagandiștilor, al rețelelor internaționale ruse sau pro-ruse și al actorilor locali favorabili Rusiei din țările europene. Reprezentanții cheie ai propagandei ruse și ai așa-numitei „soft power” folosesc strategic canalele lor personale sau afiliate de Telegram pentru a răspândi materiale interzise. Foarte important, canalele și conturile oficiale de Telegram ale ambasadelor ruse din diverse țări au devenit o metodă principală de eludare. Statutul lor diplomatic oferă acestei „portavoci a propagandei” o acoperire juridică, ceea ce face blocarea directă considerabil mai complicată. Cercetările realizate de Institutul pentru Dialog Strategic (ISD) arată că, în Franța, Ambasada Rusiei a înlocuit efectiv RT France și Sputnik după blocarea acestora, mutându-și accentul pe rețelele sociale începând cu martie 2022 pentru a deveni principalul retransmițător al relatărilor Kremlinului.

În plus, rețelele internaționale de propagandă rusească și pro-rusească servesc drept mecanisme permanente de diseminare a conținutului sancționat. Această abordare este deosebit de periculoasă deoarece materialele originale sunt adesea produse în limba rusă, dar sunt distribuite pe Telegram în alte limbi europene, extinzând considerabil audiența și scoțând conținutul sancționat din spațiul strict rusofon pentru a-i conferi o amploare internațională.

Centrul pentru Democrație și Statul de Drept a identificat o altă tendință: solicitarea ca utilizatorii să treacă la Max (un serviciu rusesc de mesagerie lansat în 2025 de compania VK, bine cunoscută pentru Vkontakte, clona sa rusă a Facebook). Canalele regionale Sputnik de pe Telegram sugerează populațiilor vorbitoare de rusă din alte țări să consume conținut pe Max. Propuneri similare de abonare la pagini Max au fost descoperite și pe canale Telegram în limbi străine, precum InfoDefence France 1. Aceasta indică intrarea într-o nouă etapă: combinarea tacticilor vechi de migrare cu o platformă nouă. După mutarea anterioară a propagandei ruse pe Telegram, aceste noi îndemnuri de a trece la Max demonstrează efortul continuu de a se adapta preventiv unor posibile restricții pe Telegram și de a menține influența asupra publicului din străinătate, în special în rândul utilizatorilor vorbitori de rusă.

Lacunele tehnice ale Telegram

Studiul realizat de Centrul pentru Democrație și Statul de Drept evidențiază o serie de lacune tehnice ale platformei Telegram care permit ca materialele provenite din surse sancționate să continue să circule pe scară largă și fără obstacole.

Cea mai importantă problemă constă în blocarea selectivă și inconsecventă. Deși UE a suspendat difuzarea și a retras licențele pentru 27 de resurse de propagandă susținute de Kremlin, aplicarea măsurilor de către platformă rămâne fragmentară. Concret, studiul a constatat că cel puțin un canal Telegram este blocat pentru doar 16 dintre aceste resurse, în timp ce canalele a nouă alte entități sancționate rămân pe deplin accesibile, fără nicio restricție tehnică, iar canalele Telegram aferente altor două resurse sancționate nu au putut fi identificate. În plus, versiunile în limbi diferite, regionale sau tematice ale aceleiași surse de propagandă sunt blocate doar parțial și în mod inconsecvent.

O altă vulnerabilitate tehnică majoră este Telegra.ph, un serviciu gratuit și anonim pentru crearea și publicarea de articole, dezvoltat chiar de Telegram. Exploatarea acestei platforme permite actorilor să ocolească nu doar blocajele legate de sancțiuni, ci și orice alte verificări sau restricții suplimentare care s-ar putea aplica domeniilor oficiale, afiliate statului. De exemplu, studiul realizat de Centrului pentru Democrație și Statul de Drept a constatat utilizarea acestei metode pe pagina de Telegram a Ambasadei Rusiei din Franța. Aici, platforma Telegra.ph este folosită pentru familiarizarea publicului cu articole complete în limba locală. Mesajele publicate pe Telegram conțin un anunț scurt sau un citat, urmat de un link către pagina Telegra.ph cu traducerea integrală. Este demn de remarcat faptul că, chiar și atunci când articolul respectiv este deja disponibil în franceză pe site-ul oficial al Ministerului rus de Externe, canalul Telegram continuă să publice versiunea de pe Telegra.ph. Aceasta indică intenția de a crea un canal suplimentar de difuzare a conținutului, mai dificil de urmărit sau blocat.

Un alt mod de a ocoli restricțiile impuse prin sancțiuni pe Telegram este utilizarea funcției de redirecționare a mesajelor. Blocarea canalului în sine nu este suficientă, deoarece conținutul poate fi retransmis instantaneu către alte canale, fără impedimente tehnice. Ca urmare, utilizatorii obțin acces deplin la materiale (text, imagini, video și audio), chiar dacă canalul original este supus restricțiilor de sancționare și este blocat.

Statutul de reglementare controversat al Telegram în UE

Capacitatea Telegram de a rămâne un „refugiu sigur” pentru FIMI rusești este susținută în mod critic de statutul său de reglementare în cadrul Uniunii Europene, care limitează semnificativ intensitatea controlului exercitat de autorități.

Nucleul problemei constă în modul în care Telegram pune la dispoziția publicului date agregate privind numărul de utilizatori din UE, fapt care complică încadrarea sa drept platformă online foarte mare (VLOP) în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Deși Telegram nu a fost încă desemnat oficial drept platformă VLOP, unele dintre funcționalitățile sale pot fi clasificate drept „platforme online” în sensul DSA și, prin urmare, trebuie deja să respecte, pentru aceste funcții, normele aplicabile în mod normal furnizorilor de servicii de intermediere. Cu toate acestea, Telegram nu este obligat să se conformeze celor mai stricte cerințe ale DSA, ceea ce creează un deficit de responsabilizare favorabil actorilor rău-intenționați.

În august 2024, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a inițiat o investigație tehnică privind numărul de utilizatori ai Telegram, făcând trimitere expresă la articolul 24 din DSA.

În special, Telegram nu este semnatară a codului de bune pratici privind dezinformarea. Începând cu 1 iulie 2025, cerințele stabilite prin cod sunt supuse auditării și pot fi folosite ca reper pentru a evalua în ce măsură platformele online foarte mari (în care Telegram nu se încadrează) gestionează eficient riscurile sistemice relevante.

Mai mult, politica internă a Telegram referitoare la dezinformare susține în termeni vagi că existența unor conturi fiabile pe platformă garantează automat accesul la informații credibile. Această politică este insuficientă: utilizatorii nu dispun de un mecanism formal și specific pentru raportarea dezinformării, lăsând platformei libertatea de a decide cum și dacă să reacționeze la răspândirea informațiilor false.

FIMI rusești s-au transformat într-un ecosistem extrem de flexibil, care exploatează concomitent vulnerabilități tehnice și un gol normativ major pentru a ocoli sancțiunile UE. Amenințarea este dinamică și nu poate fi contracarată prin măsuri izolate ale platformelor. Răspunsul UE trebuie să meargă dincolo de simpla reglementare a platformelor și să vizeze toate etapele ciclului FIMI: de la producere la distribuire și până la consumul de conținut.

O monitorizare mai coordonată, continuă și detaliată a mediilor informaționale interne ar fi esențială pentru a identifica rapid canalele mascate de distribuție și noile tentative de migrare, asigurând un răspuns operațional prompt la manifestările conținutului rusesc.

Statele membre trebuie să investească semnificativ în creșterea nivelului de alfabetizare mediatică și a competențelor informaționale în rândul populației. Aceasta îi ajută pe cetățeni să discearnă critic mesajele și tacticile propagandiștilor, slăbind în mod direct ultima verigă a lanțului FIMI, adică publicul.

Numai o strategie care, simultan, consolidează reglementarea, impune responsabilizarea platformelor și construiește rezistență cognitivă în rândul cetățenilor poate contracara eficient această amenințare.