FIMI și dezinformarea ca amenințări globale

O serie de evaluări recente ale riscurilor la nivel mondial converg către un mesaj clar: acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI), dezinformarea și informarea eronată au devenit o amenințare sistemică pentru democrațiile din întreaga lume. Nu mai este vorba doar de „știri false”, ci de un risc structural care subminează condițiile pentru creșterea economică, bunăstarea socială și instituțiile liberale.

Un alt mesaj clar care reiese din aceste rapoarte este importanța unui ecosistem mediatic solid de interes public ca barieră de protecție împotriva manipulării informațiilor.

Cum manipularea informațiilor erodează reziliența globală

În Raportul privind riscurile globale 2026, Forumul Economic Mondial clasează informarea greșită și dezinformarea drept al doilea cel mai grav risc global pe termen scurt, în ușoară scădere față de primul loc ocupat în 2025. Raportul avertizează că informarea greșită, dezinformarea și alte riscuri tehnologice pot adânci diviziunile politice, culturale sau identitare din societăți, erodând discursul public și slăbind reacțiile la crize. La rândul lor, aceste evoluții „sporesc riscurile unei creșteri a neîncrederii în mediul digital și ale slăbirii proceselor decizionale socio-ambientale ambițioase pe fondul schimbării priorităților pe termen scurt și al unor discursuri tot mai naționaliste.”

Raportul ONU privind riscurile globale subliniază faptul că dezordinea informațională este un „multiplicator de risc” care agravează alte amenințări la nivel mondial, precum conflictele, pandemiile și schimbările climatice, prin sabotarea bazei comune de dovezi necesare pentru luarea de decizii colective și pentru reacții coordonate.

O contribuție recentă înaintată Consiliului pentru Drepturile Omului (CDO) al ONU a clasificat dezinformarea drept un risc sistemic pentru o gamă largă de drepturi ale omului. Aceasta documentează modul în care campaniile FIMI vizează tot mai mult comunitățile marginalizate, apărătorii drepturilor omului și mass-media independente, într-un climat de restrângere a spațiului civic și de diminuare a încrederii în instituții.

Cel de-al treilea raport al Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) privind acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, publicat în martie anul trecut, arată totodată că aceste acțiuni au vizat 90 de state în 2024. Deși Ucraina a fost principala victimă, campaniile FIMI au vizat și Franța, Germania, Republica Moldova, Africa Subsahariană și numeroase alte țări. Această constatare a evidențiat caracterul global al amenințării.

Privite în ansamblu, aceste rapoarte descriu FIMI, dezinformarea și informarea greșită nu doar ca provocări de comunicare, ci ca riscuri globale integrate, comparabile cu amenințările mai vechi din domeniul securității și economiei.

Prejudicii economice și erodarea prosperității

Deși FIMI, dezinformarea și informarea greșită sunt discutate, de regulă, în termeni politici, un raport recent intitulat „Imperativul economic al investițiilor în mass-media de interes public”, elaborat de Forumul pentru Informare și Democrație (FID), sugerează că FIMI și dezinformarea implică și costuri economice considerabile.

Raportul tratează informațiile exacte și de încredere drept o formă de infrastructură economică: la fel cum drumurile și rețelele electrice facilitează comerțul și producția, știrile și datele de înaltă calitate permit gospodăriilor, întreprinderilor și guvernelor să ia decizii informate, să aloce eficient resursele și să gestioneze riscurile. Când această infrastructură informațională este contaminată de dezinformare, piețele încep să dea semne de disfuncționalitate.

În plus, raportul identifică mai multe mecanisme prin care FIMI și dezinformarea subminează performanța economică. Discursurile înșelătoare despre inflație, impozitare, datoria publică sau politica monetară pot destabiliza așteptările, pot încuraja comportamente speculative și pot reduce încrederea în guvernanța economică, majorând astfel costurile de împrumut și descurajând investițiile pe termen lung.

Pe piețele financiare, campaniile de dezinformare țintite care au ca obiectiv firme specifice, tehnologii sau sectoare întregi pot distorsiona prețurile activelor și pot descuraja inovarea, în special în domenii foarte tehnice, unde majoritatea cetățenilor se bazează masiv pe intermediari pentru interpretare.

La nivel macroeconomic, răspândirea dezinformării economice populiste care promite politici fiscale care nu sunt durabile sau care denigrează reformele necesare poate conduce la inversări bruște de politică și la blocaje instituționale, erodând și mai mult creșterea și productivitatea.

Raportul mai arată că un ecosistem mediatic solid de interes public ajută la contracararea acestor dinamici prin reducerea asimetriilor informaționale, prin expunerea corupției și risipei și prin oferirea unui spațiu public de dezbatere a compromisurilor economice. Investițiile în informații de încredere nu reprezintă doar un bun public, ci o necesitate economică, iar societățile care permit ca FIMI și dezinformarea să le acapareze spațiul informațional riscă să își submineze propria prosperitate.

Democrația, pacea și drepturile omului sub atac

Impactul FIMI și al dezinformării asupra democrației este detaliat atât în Evaluarea de risc a Forumului Economic Internațional, cât și în analiza CDO. Raportul Forumului Economic Internațional remarcă faptul că, pe măsură ce polarizarea societății crește la nivel global, în paralel cu informarea greșită și dezinformarea, „reacțiile unor guverne sugerează o evoluție către guvernare mai autoritară”, pe fondul degradării statului de drept. Analiza privind drepturile omului evidențiază modul în care aceste tendințe se transformă în încălcări concrete. Dezinformarea poate descuraja participarea la alegeri sau la dezbaterea publică, vizând anumite grupuri cu discursuri potrivit cărora votul lor nu contează ori că implicarea le-ar putea pune în pericol.

FIMI, în contexte de conflict, tinde să dezumanizeze minoritățile ori adversarii politici, incitând la ură și violență și afectând drepturile la viață, securitate și egalitate în fața legii. În contexte fragile, asemenea discursuri pot obstrucționa negocierile pentru încetarea focului, pot încerca să legitimeze atrocități și pot limita accesul umanitar prin portretizarea lucrătorilor umanitari sau a forțelor de menținere a păcii ca actori ostili.

Aceste daune aduse democrației și drepturilor omului se reflectă în peisajul mai amplu al riscurilor descris de Raportul ONU privind riscurile globale, care arată că societățile marcate de polarizare și neîncredere în instituții sunt mai puțin capabile să gestioneze alte amenințări sistemice, de la pandemii la șocuri economice. Astfel, FIMI și dezinformarea funcționează atât ca un atac direct asupra normelor democratice, cât și ca un factor indirect de încurajare și accelerare a unei instabilități mai ample.

Schimbările climatice, dezvoltarea durabilă și integritatea informațiilor

Un document al ONU privind integritatea informațiilor și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) arată clar că dezinformarea amenință, de asemenea, progresele în domeniul acțiunilor climatice și al dezvoltării durabile. Acesta descrie modul în care campaniile organizate de dezinformare legate de climă contestă consensul științific, supraestimează costurile economice ale măsurilor de atenuare și adaptare sau promovează soluții înșelătoare, diminuând sprijinul public pentru politicile necesare.

În anumite situații, actori străini sau naționali cu interese legate de combustibilii fosili recurg la FIMI pentru a întârzia reglementările sau investițiile în sursele regenerabile de energie.

Analiza Consiliului pentru Drepturile Omului completează această perspectivă prin corelarea dezinformării legate de climă cu dreptul emergent al omului la un mediu curat, sănătos și durabil. Atunci când cetățenii sunt în mod sistematic induși în eroare cu privire la riscurile de mediu și la opțiunile de politică publică, aceștia nu pot participa în mod eficient la luarea deciziilor privind mediul, iar guvernele nu își pot îndeplini obligațiile de a proteja populațiile de prejudicii previzibile.

Aceeași logică se aplică în sens mai larg și obiectivelor de dezvoltare durabilă. Progresele în domeniul sănătății, educației sau egalității de gen depind de fluxuri de informații fiabile pe care FIMI încearcă în mod deliberat să le corupă.

Informațiile de încredere și mass-media de interes public ca garanții de protecție

În acest context, mass-media puternice de interes public se conturează ca garanții de protecție esențiale pentru reziliența economică și democratică.

Raportul „Imperativul economic” susține că jurnalismul independent, bazat pe fapte, îmbunătățește buna funcționare a piețelor, consolidează responsabilizarea și susține creșterea favorabilă incluziunii, asigurând că cetățenii și factorii de decizie împărtășesc o bază comună de dovezi.

Totodată, raportul evidențiază că un ecosistem mediatic solid de interes public poate crește eficiența administrației, diminua corupția și îmbunătăți rezultatele sociale, mai ales atunci când oferă analize detaliate în domenii de politici complexe precum sănătatea sau educația.

Sprijinul pentru canalele de mass-media independente, alfabetizarea mediatică și transparența platformelor digitale este esențial pentru reziliența democratică. Integritatea informațiilor este un bun public care trebuie protejat activ prin măsuri de reglementare și investiții, nu lăsat la discreția forțelor pieței.

În practică, acest lucru presupune construirea unor ecosisteme informaționale reziliente, în care instituțiile credibile dispun de modele de afaceri sustenabile, publicul are competențele necesare pentru a naviga în medii media complexe, iar regulile de guvernanță ale platformelor descurajează amplificarea conținutului înșelător. Astfel de măsuri sunt esențiale pentru stabilitatea instituțiilor democratice și pentru performanța economică.

Scutul pentru democrație și apărarea integrității informațiilor

Un număr tot mai mare de inițiative de politică publică încearcă să transforme aceste concluzii în mecanisme concrete de protecție împotriva amenințării reprezentate de dezinformare.

Scutul european pentru democrație, un demers de referință elaborat în comun de Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă, urmărește să consolideze integritatea spațiului informațional în jurul alegerilor și al altor procese democratice. În cadrul dimensiunii sale externe, scutul vizează contracararea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine (FIMI), combaterea dezinformării și consolidarea democrațiilor reziliente la nivel global, prin cooperare cu parteneri internaționali și prin extinderea capacităților de detectare și reacție la amenințările FIMI. De asemenea, prevede sprijin structural pentru jurnalismul independent, verificarea faptelor și educația civică în vederea consolidării rezilienței democratice.

Prin recunoașterea explicită a integrității informațiilor ca element central al securității democratice, scutul pentru democrație reflectă concluziile rapoartelor menționate: FIMI și dezinformarea sunt amenințări globale și multidimensionale, costurile economice și politice sunt substanțiale, iar răspunsul eficient nu se limitează la contracararea conținutului malițios, ci presupune investiții proactive în informații credibile și în mass-media de interes public puternică.

În acest mod, inițiativa oferă un model pentru trecerea de la reacții ad-hoc la o apărare strategică, fundamentată pe drepturi, a spațiilor informaționale de care depind prosperitatea și legitimitatea democrațiilor.