În laboratorul FIMI al Rusiei: Moldova ca teren de testare

Anul trecut, alegerile prezidențiale și un referendum privind aderarea la UE organizate concomitent au oferit Rusiei o ocazie pe care nu-și putea permite să o ignore, așa cum am examinat aici și aici. Rusia nu a avut, cu siguranță, rețineri în ceea ce privește finanțarea și alte resurse. În cel de-al 3-lea raport al SEAE referitor la amenințările de manipulare a informațiilor și de ingerințe din exterior (FIMI), am analizat mai îndeaproape rolul FIMI ca parte a unei campanii mai ample de influență care a vizat Moldova în 2024.

În perioada premergătoare alegerilor, Rusia și-a intensificat operațiunile FIMI împotriva Moldovei. Combinând infrastructura existentă cu mijloace nou dezvoltate, Rusia a încercat să submineze procesul de extindere a UE și să slăbească sprijinul pentru președinta Maia Sandu.

Adăugarea de noi ingrediente

Evidențiem patru ingrediente principale ale cocktailului FIMI rusesc. Spre deosebire de ocaziile anterioare, când Rusia părea preocupată să nege faptele sale, de data aceasta, Kremlinul a hotărât să fie mai transparent, folosind atât canale mediatice ascunse, cât și unele la vedere. Drept urmare, canalele rusești oficiale s-au implicat mai direct în luarea în vizor a Moldovei și și-au asumat un rol mai agresiv. Rusia a recurs din nou la infrastructura FIMI utilizată anterior împotriva Ucrainei pentru a-și spori capacitatea de manipulare a informațiilor vizând Moldova. În sfârșit, pentru a crea impresia de credibilitate la fața locului și pentru o diseminare mai amplă a conținutului, a fost creată o nouă rețea de canale locale.

Aisbergul moldovenesc

Așa cum am dezvăluit într-un alt articol cu învățămintele trase din cel de-al 3-lea raport, ecosistemul FIMI rusesc cuprinde atât canale la vedere, care pot fi atribuite ușor Kremlinului, cât și canale ascunse, care funcționează sub supravegherea statului și sunt raliate sistematic acțiunilor sale.

În plan oficial, Ministerul Afacerilor Externe din Rusia și îndeosebi purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, au făcut tot posibilul să pregătească cadrul și să planteze primele semințe ale dezinformării. Canalele rusești controlate de stat, cum ar fi agenția de presă TASS, Eurasia Daily și sateliții lor locali, precum Sputnik Moldova, s-au numărat printre principalii creatori de conținut. Canalele de Telegram afiliate acestora au asigurat prima fază a amplificării.

Scoaterea la lumină a FIMI din apele obscure

Dacă explorăm mai în profunzime apele reci și obscure din jurul aisbergului FIMI, observăm un ecosistem mai amplu de canale de Telegram care repostează și distribuie conținut. Acestea devin semnificativ mai active în momente-cheie, în weekendurile electorale. Am identificat trei tipuri interesante în acest ecosistem specific.

Mai întâi, canalele cu legături binecunoscute cu Rusia, care s-au concentrat anterior pe Uсraina și pe Caucazul de Sud, cum ar fi canalul de Telegram Ukraina_ru, și-au redirecționat atenția către Moldova. Aceste canale chiar au readaptat unele narațiuni asociate în mod tradițional cu Uсraina, cum ar fi acuzațiile de trafic de organe, redirecționându-le împotriva președintei Moldovei, Maia Sandu.

Inundarea spațiului informațional

Pe lângă îndreptarea atenției dinspre Uсraina spre Moldova, au apărut și două tipuri de rețele endemice. Ramura locală a Portal Kombat a jucat un rol activ în amplificarea conținutului din surse rusești cu privire la alegerile din Moldova și referendumul pentru aderarea la UE, utilizând traduceri automate, precum și copierea și lipirea automată de conținut.

Extinzându-se dincolo de sursa inițială, canalul pravda-en.com, noile domenii axate pe Moldova au vizat atât publicul rusofon, cât și cel vorbitor de limba română. Rolul domeniilor moldova-news.com, moldova.news-pravda.com, md.news-pravda.com și pravda-md.com a fost să inunde spațiul informațional cu conținut preluat de pe canalul de Telegram al Sputnik Moldova, un nod-cheie al rețelei.

Ca și cum amplificarea conținutului Sputnik Moldova nu ar fi fost îndeajuns, a mai apărut un canal: Moldova24. Această rețea de cel puțin 14 site-uri a funcționat asemenea unui canal mediatic în toată puterea cuvântului, cu transmisii în direct și un studio de televiziune. Rolul său a fost generarea de conținut original cu rezonanță locală.

Adresa IP legată de această rețea era însă asociată cu mai multe site-uri afiliate RT (Russia Today), ceea ce arată posibile legături cu canalele mediatice rusești controlate de stat. În cele din urmă, accesul la moldova2.online, principalul site din grup, a fost blocat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova.

Nicio noutate pe frontul narațiunilor

Narațiunile răspândite de aceste canale mediatice sunt însă mai puțin originale. În afară de readaptarea narațiunilor existente despre Uсraina și a tiparelor antioccidentale mai ample țintind acum Moldova, aceste canale mediatice au reciclat și teme de dezinformare deja obișnuite. Principalele mesaje propagate de aceste canale, printre altele, au inclus: (1) portretizarea UE ca fiind o amenințare la adresa suveranității economice și politice a Moldovei, (2) afirmația că integrarea în UE va provoca o confruntare cu Rusia sau că (3) este o amenințare la adresa comunităților rusofone și (4) alimentarea tensiunilor cu regiunea Transnistria.

Un cocktail hibrid

Încercările de ingerință în alegeri ale Rusiei s-au bazat pe o combinație de tactici de manipulare, inclusiv conținut generat de inteligența artificială, falsificarea de documente și suprimarea de informații. În același timp, au fost utilizate și false verificări ale veridicității informațiilor pentru a crea și mai multă confuzie. Rusia a reușit parțial să folosească sărăcia ca pe o armă în rândul unor segmente ale populației din Moldova, creând un chatbot pe Telegram care oferea plăți în schimbul distribuirii de conținut anti-UE.

Va urma… învățare și adaptare

Rusia a demonstrat că are capacitatea de a învăța și de a-și adapta abordarea. Kremlinul și-a pus în valoare eforturile pe termen lung, construind în mod constant rețele pe care Moscova le poate mobiliza și impulsiona pentru evenimente cruciale, cum ar fi alegerile.

Această strategie, atunci când este utilizată cu ocazia alegerilor sau în alte momente importante, contribuie și la sporirea ingerinței pe termen lung în țările aflate în vizorul geopolitic al Rusiei.

Infrastructura FIMI din Moldova nu a fost utilizată pe deplin doar în 2024. Aceasta a fost, de asemenea, testată și consolidată pentru utilizarea în viitor, de exemplu, în perioada premergătoare alegerilor parlamentare importante care vor avea loc în această toamnă în Moldova.