Înregistrare video false: Cum a încercat presa pro-Kremlin să acuze Ucraina că a tras în migranți

Click here to request the narration for this article

S-ar putea să fi văzut imagini similare într-un joc video sau într-un thriller: imagini video filmate cu o cameră cu infraroșu înfățișează un șir de oameni care, deplasându-se încet pe un teren întunecat, sunt prinși brusc într-o ambuscadă și se trage asupra lor. Cadrul final prezintă niște trupuri nemișcate, căzute la pământ…

Serviciile de dezinformare pro-Kremlin au pus în circulație astfel de imagini extrase din adâncurile internetului pentru a susține că polițiștii de frontieră ucraineni au atacat și ucis un grup de migranți ilegali care încercau să intre în Ucraina din Belarus prin zona de excludere de la Cernobîl.

Astfel de acuzații seamănă cu încercările anterioare de a acuza Polonia și Lituania de tratament inuman al migranților și trebuie privite atât în contextul instrumentării continue a migrației de către regimul Lukașenko, cât și în contextul masării de trupe rusești la frontierele Ucrainei.

Autoritățile ucrainene au demascat înregistrarea video ca fiind falsă.

Materialul video și circulația acestuia

Materialul video a apărut pe Facebook la 1 decembrie 2021 și a fost distribuit din contul domnului Vasili Rumak (filmarea în sine era datată ca fiind din 29 noiembrie). Ulterior, într-un comentariu în exclusivitate pentru Centrul Ucrainean pentru Comunicare Strategică și Securitatea Informațiilor, titularul acestui cont de Facebook a declarat că nu el a postat materialul video, că contul său a fost spart și că nu mai are acces la el.

Videoclipul a început să facă înconjurul canalelor de comunicare socializă rusești imediat după prima sa apariție pe Facebook: a fost distribuit de canalul Telegram Охранитель (în limba rusă: Gardianul), de acolo a fost postat din nou pe canalul Telegram, probabil de către un jurnalist RT, ajungând în cele din urmă pe canalul Telegram al Sputnik Belarus la mai puțin de o oră după ce a fost publicat pentru prima dată. Copii ale videoclipului au circulat pe Telegram, VKontakte și Odnoklassniki. De asemenea, mai multe canale rusești de YouTube l-au repostat.

Doar un pas a mai fost de acolo până la principalele publicații pro-Kremlin, cum ar fi agenția de știri controlată de stat RIA Novosti, care, citând „rapoarte mass-media”, a relatat despre pretinsa execuție a migranților de către polițiștii de frontieră ucraineni.

Astfel de mesaje s-au răspândit pe scară largă prin ecosistemul media pro-Kremlin de limbă rusă, apărând pe site-urile de agregare de știri RIA FAN, SouthFront, Donbass Insider și la alte câteva organizații mass-media dezinformatoare.

Atacurile informatice

De remarcat că această încercare de a prezenta Ucraina ca fiind crudă și inumană față de migranți a inclus elemente cibernetice. Înainte de a apărea pe platformele de comunicare socială, povestea a fost atent plasată pe site-uri ucrainene piratate, care au fost citate apoi ca referință pentru veridicitatea ei.

În 2 decembrie, site-ul regional de știri Zhitomir News a anunțat că a fost piratat și că atacatorii cibernetici au publicat cu câteva zile înainte un articol care conținea o captură de ecran trucată, preluată de pe site-ul oficial al Serviciului Ucrainean de Pază a Frontierei de Stat (SBGS).

O captură de ecran trucată, care ar proveni de pe site-ul SBGS, plasată pe Zhitomir News.

Captura de ecran ar fi arătat o știre datată 29 noiembrie (conform videoclipului, atunci se trăseseră focurile de armă), în care autoritățile ucrainene „recunosc” incidentul de la frontieră. Bineînțeles, nici un astfel de articol nu a fost publicat pe site-ul SBGS la 29 noiembrie (și în nicio altă zi). Se pare că atacatorii cibernetici au ales calea mai ușoară de a sparge un site mic, precum Zhitomir News, decât să atace un portal guvernamental oficial.

Detector Media, o organizație neguvernamentală de supraveghere a presei, a declarat că site-ul său a fost piratat, atacatorii înlocuind un articol din 29 noiembrie cu o poveste inventată despre incidentul de la graniță, împreună cu un titlu tentant despre o presupusă preluare a puterii în care erau implicați oameni de afaceri și politicieni ucraineni.

Capturi de ecran ale poveștilor plantate și inventate au fost distribuite în unele organizații mediatice online de limbă rusă, care au menționat „incidentul”, precum și pe mai multe canale de comunicare socială.

Modelul comportamental

Distribuția videoclipului fals urmează un model deja stabilit de manipulare a informațiilor de către mass-media pro-Kremlin. În primul rând, piratarea câtorva site-uri web ca bază pentru o poveste trucată. Capturile de ecran fabricate erau menite să servească drept probe („rapoarte mass-media”) pentru a da credibilitate acestei invenții. Apoi, diseminarea conținutului prin intermediul mai multor platforme de comunicare socială, în speranța că povestea va avea o largă răspândire pe mai multe canale. Și, în cele din urmă, amplificarea poveștii prin intermediul marilor instituții media pro-Kremlin (cu referire la „rapoartele mass-media” anterioare).

Este destul de dificil de estimat amploarea și impactul acestei încercări de discreditare a Ucrainei. Cu toate acestea, este clar că a apărut pe mai multe platforme de comunicare socială (Facebook, Telegram, VK, OK, YouTube), la principalele agenții de știri controlate de statul rus și la mai multe organizații media pro-Kremlin în limbile rusă, engleză și franceză. Unele calcule preliminare arată că videoclipul a avut peste 200 000 de vizionări pe VKontakte, Odnoklassniki și YouTube și a fost menționat de peste 400 de ori pe diverse bloguri, pe forumuri și în presa online.

Modelul de comunicare

Ucraina a fost mult timp o țintă majoră a dezinformării pro-Kremlin, astfel încât apariția unor astfel de mesaje de dezinformare nu ne surprinde, chiar dacă nu o anticipam. În trecut, mass-media pro-Kremlin a folosit un conținut cu mare încărcătură emoțională (și manipulat) pentru a-și mobiliza publicul împotriva Ucrainei.

Acest videoclip trebuie privit și în contextul mobilizării militare rusești la granițele Ucrainei și al instrumentării migrației de către regimul Lukașenko.

Mesajul transmis de videoclip – presupusa cruzime a polițiștilor de frontieră ucraineni față de migranți – se aseamănă foarte mult cu narațiunile de dezinformare pro-Lukașenko și pro-Kremlin care defăimează UE ca fiind inumană în ceea ce privește tratamentul aplicat migranților. Acesta vine după un lung șir de eforturi ale Kremlinului de a prezenta Ucraina ca fiind agresivă, militantă și nepăsătoare față de drepturile omului – sau față de viețile omenești – toate acestea în încercarea de a-și justifica propriile acțiuni agresive.

 

Mai multe informații:

În spatele perdelei de fum a minciunilor Kremlinului se ascunde mobilizarea militară rusă

Ungerea roților cu dezinformare

Zapad-2021 a prezentat armament rusesc – și dezinformare

Intensificarea dezinformării: Mass-media pro-Kremlin se concentrează din nou asupra Ucrainei

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII

Cazurile din baza de date EUvsDisinfo vizează în principal mesajele din spațiul informațional internațional identificate ca prezentând o imagine parțială, distorsionată sau falsă a realității și care răspândesc mesaje-cheie pro-Kremlin. Aceasta nu înseamnă neapărat că un canal mediatic are legătură cu Kremlinul sau o politică editorială pro-Kremlin ori a căutat în mod intenționat să dezinformeze. Publicațiile EUvsDisinfo nu reprezintă poziția oficială a UE, iar informațiile și opiniile exprimate se bazează pe rapoartele și analizele media ale grupului operativ East Stratcom.

    Why do you not like our audio?

    it will help us to improve it

      TRIMITEȚI-NE FEEDBACKUL DVS.

      Informații privind protecția datelor *

        Subscribe to the Disinfo Review

        Your weekly update on pro-Kremlin disinformation

        Data Protection Information *

        The Disinformation Review is sent through Mailchimp.com. See Mailchimp’s privacy policy and find out more on how EEAS protects your personal data.

        🎵 Playlist