Interesul subit al Kremlinului pentru apărarea democrației

Apelurile Moscovei pentru organizarea de alegeri în Uсraina nu pot disimula adevăratele scopuri ale Rusiei: inversarea percepției asupra rolurilor de victimă și agresor, mascarea agresiunii Rusiei ca misiune de pace și deturnarea proceselor democratice pentru legitimarea acaparărilor teritoriale flagrante.

În ultima vreme, portavocele Moscovei par să vină cu multe propuneri de pace. Kremlinul a văzut o oportunitate de a deturna discursul mondial cu privire la negocierea păcii în Uсraina. Pe bună dreptate sau nu, Moscova consideră că configurația geopolitică actuală este propice pentru consolidarea unora dintre principiile centrale ale dezinformării pro-Kremlin despre Uсraina, Occident și, mai important, despre Rusia însăși. Așa se explică aparenta deschidere către pace în timp ce vorbește despre „cauzele fundamentale” și prezintă Rusia ca pe o victimă, nu ca pe un agresor.

Săptămâna aceasta, haideți să analizăm modul în care Kremlinul face presiuni pentru organizarea de alegeri pe timp de război în Uсraina, dar dă înapoi odată ce perspectiva acestora se află pe masa negocierilor. S-ar zice că Kremlinul este interesat de democrație doar atunci când are certitudinea că urnele se vor umple cu voturi în favoarea Moscovei.

Intră în scenă Kremlinul, gardianul democrației

Până foarte de curând, discursul pro-Kremlin predilect a fost să numească conducerea ucraineană drept nelegitimă, să o acuze că stă în calea păcii și să insiste pentru organizarea de alegeri în Uсraina pentru a-l înlătura pe președintele Zelenski, întrucât Moscova refuză orice negociere cu actualul președinte al Uсrainei. Scopul a fost unul dublu. În primul rând, să portretizeze Ucraina și susținătorii săi ca pe niște instigatori la război neconstructivi și, în al doilea rând, să creeze imaginea unei Rusii care susține democrația și statul de drept și care încearcă cu disperare să salveze Uсraina de la dispariție.

O răsucire rapidă

Desigur, se prea poate ca Uсraina să fi demascat cacealmaua Rusiei, întrucât acum există unele indicii că Ucraina s-ar putea pregăti de noi alegeri, în pofida complicațiilor extreme și a vicisitudinilor cauzate de războiul la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Promotorii dezinformării pro-Kremlin au fost însă luați pe nepregătite, fiind acum nevoiți să minimalizeze potențiala importanță a alegerilor din Uсraina, dar fără să se abată prea mult de la discursul pro-Kremlin deja consacrat în care cereau aceste alegeri.

O modalitate prin care Kremlinul încearcă acum să rezolve problema pe care a creat-o singur este susținând că alegerile din Uсraina sunt o condiție necesară pentru progresele negocierilor de pace, diseminând totodată discursuri de dezinformare care încearcă deja să delegitimizeze eventualele alegeri cu acuzații de fraudă și lipsă de transparență. O altă abordare predilectă a fost, ați ghicit, acuzarea Bruxelles-ului că stă în calea alegerilor din Uсraina. Sunt niște afirmații îndrăznețe pentru un regim cu un istoric notoriu de fraude electorale și de înăbușire a libertății de exprimare și a mass-mediei.

Obiectivele Rusiei au rămas neschimbate: demantelarea Uсrainei

Încă din mai 2024, când mandatul pe timp de pace al președintelui Zelenski urma să expire, Kremlinul a lansat o campanie de dezinformare tot mai vocală în încercarea de a submina legitimitatea autorităților ucrainene. Bineînțeles că promotorii dezinformării de la Kremlin omit în mod convenabil faptul că, în pofida evoluțiilor actuale, constituția Ucrainei este clară: nu pot fi organizate alegeri pe timp de război, iar președintele Ucrainei își exercită puterile până la preluarea mandatului de către noul președinte ales.

De ce este Rusia atât de pornită să folosească colosala sa arhitectură de manipulare a informațiilor și ingerințe din exterior (FIMI) pentru a submina democrația din Uсraina? Deoarece demantelarea conducerii alese în mod democratic în Uсraina și înlocuirea sa cu un regim-marionetă loial Kremlinului a fost unul dintre obiectivele declarate ale Rusiei pentru invazia sa la scară largă, încă din prima zi, și acesta nu s-a schimbat. Indiferent de afirmațiile pro-Kremlin recente care spun contrariul și de așa-zisele „propuneri de pace”, Kremlinul își menține obiectivul deplorabil.

Se poate face o paralelă istorică cu situația din Regatul Unit din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, când alegerile parlamentare au fost amânate atât timp cât țara a luptat în război.

Este democratic doar când Rusia face acest lucru

Mașinăria de dezinformare a Kremlinului continuă să ia în vizor procesele electorale democratice deoarece, pentru Kremlin, alegerile sunt un câmp de luptă. De la vizarea sistematică a alegerilor europene cu campanii de defăimare și operațiuni FIMI, până la încercările de ingerință în alegerile din Germania, luarea în vizor a referendumului privind candidatura Republicii Moldova la UE și desfășurarea de campanii de dezinformare cu privire la protestele pro-UE în urma alegerilor controversate din Georgia. Tema comună în toate aceste cazuri, la fel ca terenul pe care Kremlinul îl pregătește înaintea eventualelor alegeri din Uсraina, este promovarea ideii înșelătoare că alegerile libere și corecte nu sunt decât o născocire a propagandei occidentale.

Atitudinea pro-Kremlin în legătură cu condamnarea Marinei Le Pen pentru deturnare de fonduri de către o instanță franceză etalează pe deplin această tendință de reacție instinctivă. Sentința era încă în pronunțare când mașinăria de dezinformare pro-Kremlin scotea deja pe bandă rulantă afirmații absurde despre „dictatura UE” și arăta cu degetul spre „ingerința în alegeri”.

În schimb, atunci când Belarus, unul dintre lacheii Rusiei, urmează exemplul Moscovei și organizează un simulacru de alegeri pentru a consolida regimul lui Lukașenko pentru încă un mandat obținut prin mijloace necinstite, portavocele Kremlinului sunt suspect de tăcute. Chiar și atunci când Minskul etalează prizonieri politici care fac mărturisiri forțate la televiziunea de stat. Evident că pretinsa ocrotire a democrației de către Moscova este una selectivă. Soarta liderilor ruși ai opoziției Boris Nemțov și Alexei Navalnîi, printre alții, este foarte grăitoare.

Folosirea stratagemei obișnuite: simulacre de alegeri pentru a legitima acaparările teritoriale

Aparenta afinitate nou-descoperită a Kremlinului pentru exprimarea voinței democratice a poporului este înșelătoare. În fapt, Kremlinul are antecedente vechi și deplorabile de organizare a unor alegeri frauduloase pentru a justifica acaparările teritoriale ale Rusiei sau pentru a consolida propria putere ilegitimă a Kremlinului. Este îndeajuns să ne uităm la ocupanții ruși care adună oamenii la urne pentru a organiza referendumuri înscenate sub amenințarea armelor în Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson sau la cei care se dau în spectacol la fiecare șase ani pentru a-i aduce un omagiu ritualic lui Putin ca conducător etern al Rusiei. Aceste spectacole atent coregrafiate pot părea alegeri libere în ochii celor neavizați, dar, în realitate, nu au nimic de-a face cu democrația. Pentru Kremlin, acestea sunt doar metode de amăgire și control. Nu vă lăsați înșelați.

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:

• Un exemplu grăitor de amenințare voalată afirmă că „pomparea” constantă de arme în Moldova crește riscul unui atac asupra Transnistriei. Curios este că acest discurs înșelător nu menționează cine va fi atacatorul, dar implicația este destul de clară. De asemenea, urmează tiparul obișnuit al Kremlinului de acuzare a victimei că ea este, de fapt, agresorul. În acest caz, se subliniază că, dacă Moldova s-ar apăra singură, Rusia ar percepe această autoapărare ca o agresiune. Mai mult decât atât, acest discurs încearcă și să creeze o imagine falsă despre militarizarea Moldovei. Conducerea Republicii Moldova a respins în mod repetat aceste afirmații subliniind, pe bună dreptate, că, conform prevederilor constituției țării, Moldova rămâne neutră din punct de vedere militar și angajată în favoarea păcii, dar își îmbunătățește capacitățile. Având în vedere ceea ce face acum Rusia în Uсraina, pare mai mult decât rezonabil să considerăm îmbunătățirile defensive drept o asigurare împotriva antecedentelor agresive dovedite ale Rusiei.
• A reapărut și un alt discurs de dezinformare clasic al Kremlinului, care susține că protestele populare sunt operațiuni occidentale secrete care instigă la schimbări ale regimurilor. Portavocele Moscovei ar vrea acum să credeți că Bruxelles-ul pregătește revoluții colorate în Serbia, Ungaria și Bosnia și Herțegovina. Bineînțeles că nu se obosesc să prezinte nicio dovadă pentru a-și susține afirmațiile. Iată ce se întâmplă de fapt. În cazul protestelor din Serbia, demonstrațiile au început la jumătatea lunii decembrie 2024, după ce prăbușirea infrastructurii de beton într-o gară din Novi Sad a provocat moartea a 15 persoane. În Ungaria, mii de oameni au ieșit în stradă ca reacție la o nouă lege care interzice evenimentele LGBTIQ+ Pride și restricționează dreptul la adunare. Iar în Bosnia și Herțegovina, problemele juridice ale liderului Republicii Srpska, Milorad Dodik, își au originea în acuzațiile unei instanțe bosniace că acesta ar fi sfidat ordinea constituțională a Bosniei, nu în vreo conspirație coordonată de UE.
• Am documentat de mult timp obsesia Kremlinului față de naziști, în special folosirea fără discriminare a acestei etichete pentru a denigra opozanții reali și închipuiți ai Rusiei. Deloc surprinzător, în timp ce UE ia atitudine pentru apărarea proprie și a Ucrainei, portavocele Kremlinului s-au grăbit să o numească pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un „Führer” și să acuze UE că se transformă într-un bastion al totalitarismului liberal. Această încercare josnică de a prezenta Rusia ca victimă a presupusei agresiuni a UE a apărut imediat după decizia UE de a mobiliza fonduri suplimentare de 800 de miliarde EUR pentru nevoile de apărare. Prin lansarea unor astfel de acuzații false, Kremlinul încearcă să distragă atenția de la poziția agresivă îndelungată a Rusiei, deoarece Rusia vrea război, nu pace.