Kremlinul lansează o perdea de fum de manipulare a informațiilor și ingerințe străine cu privire la dronele din Polonia

În timp ce Kremlinul împroașcă cu dezinformări în care atacă Ucraina și Uniunea Europeană, Rusia desfășoară și operațiuni cu drone împotriva Ucrainei, unele dintre acestea intrând în spațiul statelor membre ale UE și NATO, cum ar fi Polonia.

Așa s-a întâmplat și săptămâna trecută. În 9 septembrie, noaptea, circa 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, înainte de a se prăbuși sau de a fi doborâte de apărarea aeriană a NATO.

A început apoi asaltul retoric, în care o campanie FIMI rusească a dezlănțuit narațiuni de dezinformare despre aceste incursiuni. Ca de obicei, tactica a fost să se spună orice, pretutindeni și simultan, atât timp cât cele spuse servesc la negarea și abaterea atenției de la responsabilitatea Rusiei. Haideți să examinăm principalele linii de atac.

Nu s-a întâmplat nimic și nu noi am făcut asta

Unii comentatori pro-ruși au afirmat că, de fapt, nu s-a întâmplat mai nimic. De exemplu, comentatorul pro-rus Alexander Dugin a susținut că „Nu a fost absolut nimic. Fragmente, resturi, explozii… Și polonezii au intrat în panică.” Vladimir Soloviev a ridiculizat mobilizarea de către Polonia a sistemelor Patriot ca răspuns la incursiunile a „doar trei sau patru drone”.

Alții au recurs la argumente mai tehnice, cum ar fi ideea că dronele rusești au o rază de doar 700 de kilometri, deci nu ar fi putut ajunge în Polonia. În fapt, dronele au fost modificate astfel încât să transporte rezervoare suplimentare de carburant, oferindu-le mai multă autonomie. În fața afirmațiilor și negărilor contradictorii, trebuie să ne întrebăm ce versiune a adevărului ar trebui să credem?

În general, canalele mediatice și comentatorii au repetat afirmația că autoritățile poloneze și ale UE nu au furnizat „nicio dovadă” că dronele ar fi aparținut Rusiei. În fapt, o mulțime de reportaje au arătat dronele Gerbera rusești doborâte.

„Ei” au făcut asta

„Ei” se referă la lista suspecților obișnuiți invocați de Kremlin, pe care dă vina pentru agresiunile sau atrocitățile comise de propriile forțe. Deci, poate Ucraina a făcut asta. Poate a încercat să realizeze o „provocare” pentru a târî Polonia în războiul împotriva Rusiei. Sau poate Polonia a făcut asta, încercând o altă provocare de a târî NATO în război. Sau poate totul a fost o operațiune occidentală secretă, menită să saboteze discuțiile de pace sau chiar să provoace Statele Unite să intre în război.

Atât de multe provocări și atât de puțin timp… Direcția este însă clară: negarea lucrurilor evidente și arătarea cu degetul a tuturor celor din jur.

Și o luăm de la capăt în România

După câteva zile, o dronă rusească a încălcat spațiul aerian românesc, în ceea ce autoritățile române consideră că a fost probabil un act deliberat. Și, surpriză, surpriză: canalele mediatice pro-rusești au urmat același scenariu de dezinformare: drona a fost ucraineană, Uсraina a lansat-o pentru a întoarce țările europene împotriva Rusiei, nu există nicio dovadă că drona a fost rusească, România a protestat în legătură cu prezența dronei doar după ce NATO i-a spus să facă acest lucru și așa mai departe.

Ministerul Apărării din România a confirmat că drona era rusească. Dezinformarea pro-Kremlin afirmă însă că, poate, armata română a dat-o în bară și acum încearcă să dea vina pe Rusia.

La fel ca dronele rusești care survolează cerul european, și narațiunile de dezinformare ale Rusiei oscilează întotdeauna între negare, distragerea atenției și amăgire, în încercarea de a ascunde mâna Kremlinului în timp ce adevărul, aidoma dronelor, este imposibil de ignorat.

Nu vă lăsați înșelați.

Alte subiecte de pe radarul dezinformării din această săptămână:

• Canalele FIMI rusești au afirmat că Rusia nu a atacat un grup de pensionari care stăteau la coadă în Uсraina. Sputnik a susținut că o bombă rusească nu a lovit un grup de pensionari care stăteau la coadă pentru a-și încasa pensia în satul Yarova din estul Uсrainei, în apropiere de linia frontului, ucigând 23 de persoane și rănind alte 18. Bombardamentul a fost însă confirmat de filmări, de jurnaliștii de la fața locului și de mărturiile supraviețuitorilor. Minciuni și iar minciuni.
• O altă afirmație falsă care a circulat săptămâna aceasta a fost că Ucraina recrutează mercenari brazilieni care antrenează grupurile infracționale organizate din America Latină. Acest discurs insidios este conceput, fără îndoială, să exploateze temerile SUA privind cartelurile implicate în traficul de droguri. Unii latino-americani s-au înscris în Legiunea internațională ucraineană, iar autoritățile ucrainene anchetează cazuri izolate de membri ai cartelurilor care s-ar fi alăturat Legiunii pentru a beneficia de antrenament în legătură cu pilotarea dronelor. Nicio dovadă nu sugerează însă că liderii cartelurilor se întâlnesc cu „mercenari ucraineni” pentru a învăța tehnici militare.
• În sfârșit, canalele FIMI rusești răspândesc narațiunea potrivit căreia UE vrea să-i folosească pe moldoveni pentru a lupta împotriva Rusiei după ce rămâne fără ucraineni. Această minciună nu este decât o inversare bine ticluită a faptului că Rusia folosește nord-coreeni drept carne de turn în Uсraina pentru a cruța viețile rușilor. În schimb, cumva, UE îi va ordona Republicii Moldova să își trimită cetățenii în luptă. Această narațiune face parte dintr-o campanie FIMI amplă care vizează viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie.

Fotografia din articol: (Dariusz Stefaniuk prin intermediul REUTERS)