Revizionismul rusesc înaintea zilei de 9 Mai: „Europa modernă este reîncarnarea nazismului”
Peste câteva zile, pe 9 mai, la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, se așteaptă ca Putin să se dezlănțuie la adresa țărilor europene, utilizând din plin termenii „nazist” și „neonazist”. Motivul real: sprijinul european pentru autoapărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești în curs.
Vă prezentăm o serie de articole pentru a fi pregătiți cât mai bine.
Revizionismul istoric cu „nazism” pretutindeni
În primul nostru articol, am examinat modul în care Putin și percepția rusească oficială despre luptele din Al Doilea Război Mondial au ajuns treptat să excludă din ce în ce mai multe țări din rolul cândva privilegiat de camarazi de arme. Aliații și țările occidentale au căzut în dizgrație. Democrațiile occidentale sunt acuzate că l-au împins pe Hitler să atace URSS-ul, iar rolul națiunilor și al oamenilor din fostele republici sovietice, inclusiv ucraineni, este pus din ce în ce mai mult sub semnul întrebării, în pofida faptului că 6 milioane de ucraineni au luptat împotriva nazismului. Din ce în ce mai mult, afirmația din „Istoria 3.0” a lui Putin este că URSS echivalează cu Rusia și că rușii au fost singurii care au luptat cu adevărat împotriva Germaniei naziste, în timp ce alții au fost fie colaboratori ai celui de al Treilea Reich, fie doar s-au prefăcut că luptă.
Al Treilea Reich și UE
În ultimii ani, un laitmotiv frapant al canalelor mediatice afiliate Kremlinului este echivalarea UE cu nazismul. Limbajul a devenit vulgar, cu expresii pe care le auzeam altădată doar în barurile de noapte utilizate acum generalizat în comunicările oficiale. Vă vom scuti de detalii pentru a nu le da și mai mult apă la moară, dar emisiunile TV, caricaturile și materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale, care prezintă liderii UE, ai NATO sau ai Ucrainei în uniforme naziste, cu svastici, ca niște șobolani, hiene etc. sunt difuzate acum la scară largă de canalele mediatice rusești de stat și afiliate Kremlinului.
Retorica și mesajele politice s-au înăsprit semnificativ în ultimul an. Personalități publice de seamă, cunoscute pentru legăturile lor strânse cu Kremlinul, cum ar fi prezentatorul TV Vladimir Soloviov și redactorul-șef al RT, Margarita Simonyan, par să se întreacă pentru a vedea cine poate duce defăimarea și jignirile la cel mai înalt (sau cel mai scăzut) nivel. Contul de pe rețelele de socializare al fostului președinte Medvedev, în prezent secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, este o hazna de amenințări nucleare și apeluri la eradicarea unor state europene precum Polonia.
Canalul mediatic Izvestiya, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu Kremlinul, promovează ideea că Germania nazistă nu a făcut decât să își schimbe culorile, iar descendenții săi s-au reîncarnat sub forma UE. Baza noastră de date abundă în exemple de afirmații cum ar fi „UE reînvie nazismul”, răspândite în întreg ecosistemul Kremlinului în mai multe limbi, inclusiv pe rețelele RT și Sputnik.
Absurditate intelectuală – un vocabular limitat și insultele folosite ca niște arme…
Nu suntem prea sensibili, dar este timpul să spunem lucrurilor pe nume. Numirea UE, a liderilor europeni și a lui Zelenski drept „reîncarnări ale nazismului” este absurdă și o insultă intelectuală adusă restului lumii. Faptul că „nazist” pare să fie singurul termen-cheie din vocabularul Moscovei ilustrează cât de mărginite tind să devină sistemele bazate pe propagandă.
Așa cum a spus politologul și gânditorul Ivan Krastev: sistemul lui Putin a încălcat una dintre cele mai importante reguli: să nu trivializeze nazismul.
Asemenea unui dependent de droguri, sistemul necesită doze din ce în ce mai mari și, în acest caz, accelerează utilizarea improprie a declanșatoarelor de emoții în comunicare. Acestea funcționează ca un far, a cărui rază fină indică direcția obligatorie de urmat. Singurele lor resurse sunt masa, repetiția și suprimarea.
Nu este dificil să observăm de ce toate resursele rusești din spațiul informațional sunt mobilizate împotriva UE. Bruxelles-ul și sistemul UE au devenit ținta frustrării complexe și profunde a Moscovei – dacă stăm să ne gândim atât la victoria rapidă mult dorită, dar niciodată obținută asupra Kievului, cât și la relația cu un vecin, Ucraina, aflată acum într-o vrie abisală.
În ultimii ani, a apărut o afirmație centrală în retorica rusească, menită să confere acestei furii mai multă „obiectivitate”. Conform acestei afirmații, țările din „Occidentul colectiv încearcă în prezent să falsifice istoria și să preamărească «criminali naziști»”. Uneori, este dificilă înfruntarea directă a acestor acuzații de „nazism”, deoarece oficialii ruși și comentatorii pro-Kremlin sunt adesea evazivi cu privire la modul exact în care politica oficială a țărilor occidentale „falsifică istoria”. În realitate, Moscova exagerează întâlnirile private ale unui număr mic de veterani de război vârstnici și încearcă să le eticheteze ca fiind o „preamărire a nazismului”.
… și apropo de sensibilitate
Tendința de a utiliza afirmația de nazism mai puțin ca pe o acuzație credibilă și mai mult ca pe o armă retorică sub formă de insultă este frecventă la canalele mediatice rusești de stat și pro-Kremlin.
Atunci când președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a îndrăznit să invite oficiali europeni la comemorarea de la Kiev a celui de Al Doilea Război Mondial, pe 8 mai, canalele rusești de stat l-au acuzat că „ignoră victoria împotriva lui Hitler”. Ca și cum Moscova ar avea monopol și ar fi unicul loc în care s-ar putea marca victoria împotriva Germaniei naziste. Insinuarea de „revizuire a istoriei” a devenit încă o insultă cu care Moscova își împroașcă criticii.
În următorul articol, vom examina modul în care Moscova încearcă să se prezinte ca un organizator al unei alianțe globale pentru pace și cum se reflectă acest lucru asupra paradei de comemorare a 80 de ani comparativ cu parada de comemorare a 60 de ani, din 2005, când Rusia nu era în război.
Nu vă lăsați înșelați.