Sub aparența stabilității: presiunile economice ale Rusiei sub impactul prelungirii conflictului
Strategii de la Kremlin s-au pregătit temeinic pentru invazia la scară largă a Ucrainei, constituind rezerve valutare și, ulterior, impulsionând creșterea economică prin cheltuieli militare. Însă economia rusă începe să manifeste semne de vulnerabilitate în contextul prelungirii războiului declanșat ilegal de Moscova.
De ani buni, canalele mediatice rusești de stat și comentatorii pro-Kremlin au preaslăvit economia puternică a Rusiei, în pofida sancțiunilor occidentale care s-au accentuat semnificativ după invazia la scară largă a Ucrainei din februarie 2022. La început, optimismul lor părea justificat. Înainte de invazie, Rusia și-a constituit rezerve uriașe de valută și aur, care, privind în retrospectivă, aveau scopul de a susține Moscova să facă față războiului. Ulterior, în 2023 și 2024, economia țării a înregistrat o rată de creștere de 4,1 %. Principalele motive au fost niște strategii elaborate de eludare a sancțiunilor și „keynesianismul militar”, adică decizia Kremlinului de a-și cheltui rezervele pentru a achiziționa echipamente militare, ceea ce a oferit un impuls economic pe termen scurt.
Însă acum rezervele încep să se epuizeze, iar economia militarizată a Rusiei dă semne de slăbiciune. Semnele sunt evidente pretutindeni. Pe măsură ce Banca Centrală a Rusiei încearcă să reducă presiunile inflaționiste, dobânzile au urcat la valori formate din două cifre. Deficitul bugetar al Rusiei se adâncește, iar planurile guvernului de a obține venituri suplimentare din taxe riscă să amplifice inflația. În același timp, veniturile țării provenite din exporturile de combustibili fosili au înregistrat o scădere în ultimul an, continuând declinul început după invazia la scară largă a Ucrainei. Recent, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruse au dus la creșterea prețurilor benzinei la un nivel fără precedent în Rusia.
Cu toate acestea, comentatorii pro-Kremlin rămân optimiști, unul afirmând recent că „economia rusă este o adevărată fortăreață”. Iar un altul a declarat că „Rusia a demonstrat că este o forță economică remarcabilă.” Un articol a denaturat un material publicat de Financial Times, susținând că economia rusă a devenit o „mină de aur” pentru o „generație de învingători”. În realitate, materialul respectiv nu conținea acele expresii. În schimb, materialul evidențiază modul în care operatorii economici ruși, sprijiniți adesea prin subvenții de stat, au profitat de un mediu mai puțin competitiv pentru a „înfuleca prada”, cumpărând activele abandonate de companiile occidentale care s-au retras după invazia la scară largă a Ucrainei.
Într-o declarație recentă, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că „Rusia este departe de recesiune”. Haideți să vedem dacă așa este. Rusia a evitat la limită o recesiune tehnică în al doilea trimestru al anului 2025, Banca Mondială avertizează asupra unei stagnări economice pe termen lung, iar bursa de la Moscova suferă pierderi substanțiale.
Pe termen lung, situația se agravează semnificativ. Un raport recent realizat de Carnegie relevă că Rusia plănuiește să cheltuiască 8 % din PIB pentru apărare și securitate, ceea ce confirmă faptul că războiul din Ucraina este o prioritate. Pentru a putea finanța cheltuielile militare, guvernul plănuiește să majoreze impozitele și să apeleze la mai multe împrumuturi, dar aceste măsuri vor implica alte costuri pe viitor. Bugetul mizează și pe unele ipoteze optimiste, cum ar fi un preț al petrolului Brent de 70 de dolari pe baril în perioada 2025-2027. Prețul actual se apropie de 65 de dolari. Fiecare rublă alocată războiului reduce fondurile disponibile pentru educație, sănătate și infrastructură, sectoare mai importante pentru creșterea pe termen lung.
Campanii FIMI menite să nege impactul sancțiunilor
Între timp, campaniile FIMI orchestrate de Moscova susțin în modrepetat că sancțiunile UE sunt ineficiente și nu au avut niciodată efectul scontat. De fapt, potrivit Kremlinului, acestea au consolidat economia Rusiei și au transformat-o într-o superputere economică. Serviciile de informații ruse afirmă că experții UE au declarat Comisiei Europene că sancțiunile impuse Rusiei afectează doar blocul comunitar. Cea de-a 19-a rundă de sancțiuni impuse de UE, propusă în septembrie, a fost criticată de comentatorii pro-Kremlin, care au pus sub semnul întrebării necesitatea acestei noi runde, argumentând că cele precedente nu au dat rezultate. Un articol a afirmat în mod eronat că sancțiunile „au afectat în principal economiile europene, generând o inflație energetică persistentă, tensiuni comerciale și o pierdere a competitivității în raport cu piețele emergente.” Alte articole au încercat să promoveze ideea falsă potrivit căreia Uniunea Europeană s-ar destrăma după al 20-lea sau al 21-lea pachet de sancțiuni și că Europa „își sapă singură groapa prin aceste sancțiuni impuse Rusiei”.
Totuși, dincolo de bula propagandistică a Kremlinului, puțini mai pun la îndoială impactul treptat al sancțiunilor asupra economiei Rusiei. Potrivit unui raport recent, sancțiunile „au crescut costurile pentru importurile esențiale ale Rusiei, au redus veniturile din exporturi și au expus economia unui risc sporit de dependență față de comerțul cu China. Dependența Rusiei de cheltuielile masive bazate pe așa-numitul „keynesianism militar” s-a lovit de lipsa acută de forță de muncă, amplificând un nou val inflaționist intern provocat de creșterea costurilor pentru transport, asigurări și riscurile generate de sancțiuni.
Concluzia este limpede. Sancțiunile au creat dificultăți majore pentru economia Rusiei. Poate că economia nu va intra în colaps total, dar este clar că urmează stagnare și tot mai puține resurse pentru războiul brutal al lui Putin. Nu vă lăsați înșelați: nu poate fi contestat faptul că războiul declanșat de Putin împotriva Ucrainei a costat Rusia scump.
