Cum minte Rusia despre războiul din Orientul Mijlociu

Săptămâna aceasta, Serviciul Informații Externe al Rusiei a readus în discuție vechi acuzații potrivit cărora țări din Europa ar avea în plan să ofere Ucrainei o armă nucleară. Relatările FIMI au acuzat Ucraina și Regatul Unit de planificarea sabotării unor gazoducte. Totodată, au fost lansate afirmații fără temei potrivit cărora statele din Golf ar fi solicitat Rusiei să devină garantul păcii în Orientul Mijlociu, deoarece niciun alt stat nu ar putea face acest lucru.

„Europa amenință Rusia cu arme de distrugere în masă”

O publicație de stat rusă a invocat rapoarte neverificabile ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) pentru a afirma că Franța și Regatul Unit ar fi elaborat un plan de a furniza Ucrainei o bombă nucleară sau cel puțin o bombă radiologică „murdară”. Mai multe canale media au amplificat această afirmație în diferite limbi, ceea ce indică o coordonare semnificativă în spatele campaniei. Un articol Sputnik a mers și mai departe, afirmând că dezvăluirea promptă a complotului de către SVR ar fi prevenit o „catastrofă nucleară”. Logica prezentată era că expunerea planului de către SVR lăsa Londra și Parisul fără altă opțiune decât să renunțe la el.

Desigur, articolele nu au prezentat nicio dovadă pentru aceste acuzații, dar le-au relatat oricum. Ucraina, Regatul Unit și Franța au respins afirmațiile Rusiei. Este vorba despre o acuzație falsă pe care Rusia o reciclează în mod repetat, folosindu-se adesea de SVR pentru a lansa acuzații false și predicții care ulterior nu se confirmă, după cum am arătat anterior.

„Ucraina și MI6 plănuiesc să arunce în aer gazoductele”

Canalele media pro-Kremlin au mai susținut că Ucraina și partenerii săi occidentali pregătesc în secret distrugerea unor conducte de gaz din Marea Neagră. O serie de publicații în limba rusă l-au citat pe Vladimir Putin afirmând că Ucraina ar fi hotărâtă să avarieze gazoductele TurkStream și Blue Stream din Marea Neagră, cu scopul de a „arunca în aer”, în sens metaforic, negocierile de pace. Un alt articol susținea că serviciul britanic de informații MI6 ar fi implicat în planuri de avariere a conductei TurkStream.

Ca de obicei, aceste afirmații nu au fost susținute de nicio dovadă în afară de declarațiile lui Putin. Știm însă că, de-a lungul anilor, Moscova a lansat numeroase acuzații împotriva Ucrainei, inclusiv că ar utiliza arme biologice, că ar înscena atrocități comise de Rusia sau că ar încerca să atribuie Rusiei atacuri cu substanțe toxice. Dovezi pentru aceste acuzații sau pentru multe altele similare nu au apărut niciodată.

Referitor la presupusa implicare a MI6, sursele pro-Kremlin au descris frecvent Regatul Unit ca fiind o putere belicoasă, ostilă păcii. În realitate, naționaliștii pro-Kremlin din Rusia manifestă uneori o paranoia aparte față de Marea Britanie. Ei susțin că Regatul Unit, considerat adevăratul dușman al Moscovei, ar purta de 500 de ani un război nedeclarat împotriva Rusiei.

„Statele din Golf apelează la Rusia pentru a asigura pacea”

Canale media pro-Kremlin în limba spaniolă au promovat ideea potrivit căreia statele din Golf, în special Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, ar fi cerut Rusiei să devină garantul păcii și al unui armistițiu imediat în regiune. Potrivit acestor mesaje, Rusia ar fi singura țară capabilă să negocieze pacea și încetarea focului.

Prin această afirmație falsă, mașinăria pro-Kremlin de manipulare a informațiilor și de ingerințe străine (FIMI) încearcă să exploateze războiul în curs dintre Statele Unite, Israel și Iran pentru a prezenta Rusia drept un actor geopolitic indispensabil. După atacul americano-israelian, Vladimir Putin a purtat o serie de convorbiri telefonice cu liderii Qatarului, Bahrainului, Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite, precum și cu Iranul. Aceste contacte au fost însă inițiate de Rusia și nu au rezultat din solicitări ale statelor respective, după cum reiese clar din comunicatele oficiale ale Kremlinului referitoare la convorbiri.

Această poveste urmărește să amplifice artificial influența geopolitică a Rusiei și să o prezinte ca pe un actor mult mai important decât este în realitate. Aceasta ar putea fi și o încercare de a contracara un număr tot mai mare de analize privind presupusa diminuare a influenței Rusiei pe scena internațională după răsturnarea, capturarea sau eliminarea mai multor aliați internaționali ai săi, precum Bashar Al-Assad în Siria, Nicolás Maduro în Venezuela și Ali Khamenei în Iran. Rusia încearcă sistematic să se prezinte ca o mare putere globală, sprijinită de o majoritate globală și devenită, în ultimii ani, și mai puternică. Realitatea demonstrează însă contrariul.

Nu vă lăsați induși în eroare.