Minciunile din Piața Roșie: parada propagandei, online și pe teren

În timp ce Rusia se pregătește pentru spectacolul anual de Ziua Victoriei din 9 mai, mașinăria de dezinformare a Kremlinului funcționează la turație maximă în țară, în străinătate și pe platformele de comunicare socială. În decursul acelorași șapte zile, alegerile prezidențiale din România programate pentru 4 mai au devenit un alt câmp de luptă în războiul Moscovei împotriva adevărului. Mesajul este clar: distorsionarea istoriei, dezbinarea societăților și slăbirea democrației.

Activitățile FIMI ale Rusiei au fost etalate și în România săptămâna aceasta – la fel ca în luna noiembrie a anului trecut, când autoritățile au anulat alegerile în urma unor rapoarte credibile cu privire la ingerința rusească. Vorbim aici despre un tipar, nu despre o simplă coincidență.

Data trecută, în timpul alegerilor din noiembrie din România, o campanie coordonată a utilizat rețelele de socializare pentru a răspândi știri false, a defăima candidați și a amplifica vocile extremiste. O rețea de 25 de pagini interconectate a promovat reclame politice în valoare de peste 260 000 EUR. Fără mențiuni legale. Fără transparență. Doar haos în stilul Kremlinului.

Manualul de manipulare al Kremlinului în acțiune

La toate alegerile, Kremlinul utilizează același manual de manipulare: 1) Inundarea spațiului informațional: derutarea alegătorilor cu un șuvoi de conținut de slabă calitate, care stârnește emoții puternice și adesea contradictoriu. Înseamnă știri false pe TikTok, Telegram și site-uri marginale – atacarea UE, elogierea extremiștilor și punerea la îndoială a votului în sine.

2) Atacarea centrului și promovarea extremelor: candidații proeuropeni sunt denigrați, fiind numiți marionete corupte ale Bruxelles-ului și Washingtonului. Candidații de extremă dreapta sunt prezentați ca eroi ai „suveranității” și „tradiției”.

3) Alimentarea neîncrederii: obiectivul nu este doar schimbarea orientării alegătorilor, ci și erodarea încrederii în democrație. Alegătorii sunt bombardați cu minciuni despre alegeri măsluite, control străin și conspirații ale UE, toate fiind astfel concepute încât să-i facă pe oameni să își piardă încrederea în sistem.

Ingerința Kremlinului nu urmărește doar victoria, ci și destrămarea. Destrămarea încrederii, a instituțiilor și a unității.

Ziua Victoriei: distorsionarea trecutului pentru a justifica prezentul

În timp ce activitățile FIMI rusești otrăvesc alegerile din străinătate, în plan intern, Kremlinul este ocupat cu rescrierea istoriei. „Ziua Victoriei” sărbătorită de Rusia este departe de a fi o comemorare solemnă, ci mai degrabă o avalanșă de dezinformări. În timp ce rachetele cad cu nemiluita asupra orașelor ucrainene, Moscova susține că luptă împotriva „nazismului”. Iar în timp ce ocupă teritorii și transformă în ruine locuințele civililor, se învăluie în moștenirea plină de dezinformări a vremurilor apuse din 1945.

Canalele mediatice de stat, oficialii și influencerii ruși cu prezență online repetă aceeași minciună: Ucraina este un stat nazist, iar UE sprijină „neonazismul”. Nu este o simplă propagandă, ci o formă de gaslighting, menită să justifice războiul, să discrediteze Europa și să provoace haos mult dincolo de frontierele rusești.

Săptămâna aceasta, am publicat o serie de articole în care am dezvăluit eforturile continue ale Rusiei de a distorsiona faptele istorice – născocind un discurs înșelător care afirmă că Rusia a învins de una singură Germania nazistă în Al Doilea Război Mondial și utilizând acest revizionism pentru a justifica războiul actual din Uсraina prin analogii istorice înșelătoare.

Două fronturi, o singură strategie

Deși s-ar zice că alegerile din România și Ziua Victoriei nu au nimic de-a face una cu cealaltă, ele sunt de fapt două fronturi ale aceluiași război. Unul se folosește de istorie. Celălalt de minciuni. Ambele au ca scop destabilizarea, dezbinarea și distrugerea coeziunii democratice. Nu este vorba doar despre vizarea unor state, ci despre vizarea minților, a memoriei și a instituțiilor care păstrează societățile libere unite. Pentru Kremlin, alegerile și aniversările nu sunt evenimente civice, ci arme.

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:

• Canalele mediatice având legături cu Kremlinul au afirmat în mod fals că mai multe rafinării au explodat în 28 aprilie 2025, când Spania s-a confruntat cu o întrerupere generalizată în alimentarea cu energie electrică, dând apă la moară speculațiilor despre un posibil atac cibernetic. În realitate, flăcările și fumul observate în videoclipurile virale fac parte din procedurile standard de siguranță pentru arderea gazului în exces și nu s-au produs explozii. Experții nu au găsit nicio dovadă a vreunui atac cibernetic, ceea ce sugerează că scopul acestei afirmații a fost de a semăna confuzie și de a destabiliza opinia publică în timpul întreruperii în alimentarea cu energie electrică.
• Afirmația falsă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei privește securitatea Rusiei, nu o ambiție teritorială, este promovată în continuare. În realitate, liderii ruși și-au exprimat ambițiile imperialiste și continuă să solicite recunoașterea teritoriilor ucrainene ocupate. Uсraina chiar a convenit să nu adere la NATO înainte de invazie, dar Putin a respins oferta. Acțiunile Rusiei, cum ar fi relocarea armamentului departe de frontierele NATO, arată că aceasta nu se teme de NATO, afirmațiile despre securitatea sa nefiind, în fapt, decât un simplu pretext pentru expansiune.
• De asemenea, sursele pro-Kremlin au afirmat în mod fals că mass-media franceză l-a ridiculizat pe președintele Zelenski, numindu-l „lacom” la funeraliile Papei Francisc și citând o copertă falsă a revistei Charlie Hebdo. Nu există o astfel de satiră, iar numărul menționat a fost o invenție, parte a unei tactici cunoscute de utilizare a canalelor mediatice false pentru a răspândi dezinformări.