Bilanțul anului 2025: câștigarea narațiunii

La finalul anului 2025, în dezinformarea rusă se conturează un tipar clar: construirea persistentă a unei imagini de forță în contextul unor constrângeri tot mai accentuate. Pe parcursul anului, canalele aliniate Kremlinului au amplificat afirmații exagerate sau false privind succese militare în Ucraina, prezentând avansuri marginale drept victorii decisive. Pe măsură ce discuțiile despre viitoarele negocieri au căpătat vizibilitate, această narațiune a invincibilității a servit unui scop specific – de a modela percepțiile, de a stabili termenii dezbaterii și de a compensa în spațiul informațional slăbiciunile de pe câmpul de luptă și din economie.

Retrospectiva EUvsDisinfo pentru 2025

Anul care se încheie va rămâne asociat cu două cadre analitice esențiale ale Serviciului European de Acțiune Externă: „icebergul” și „galaxia” dezinformării, care surprind atât rezultatele vizibile, cât și vastele infrastructuri ascunse din spatele FIMI. În acest context, Uniunea Europeană a avansat prin prezentarea Scutului Democrației, un instrument dedicat contracarării manipulării informațiilor din exterior, cu perspective de întărire suplimentară până în 2026.

Pe parcursul ultimelor douăsprezece luni, am analizat și am expus în mod sistematic operațiuni rusești de manipulare a informațiilor și ingerință informațională străină (FIMI). În Republica Moldova, am identificat tentative coordonate de dezinformare care, până la urmă, nu au reușit să influențeze rezultatul electoral, în timp ce Ucraina și Georgia au fost supuse unei presiuni informaționale constante. Aceste operațiuni nu s-au limitat la Europa: activități de influență rusești au fost documentate și în alte regiuni, inclusiv în Africa. În paralel, am dezvăluit apariția unei veritabile industrii de „dezinformare la comandă”, demonstrând cum operațiunile de influență sunt tot mai frecvent externalizate, profesionalizate și scalate. Această tendință a fost amplificată suplimentar de ascensiunea inteligenței artificiale, exploatată de actori ruși prin antrenarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni.

În același timp, pe fondul semnelor tot mai evidente de tensiune din economia Rusiei, Kremlinul și-a intensificat recursul la războiul hibrid, combinând ingerințe destabilizatoare menite să fragmenteze Uniunea Europeană cu acțiuni mai directe și provocatoare, inclusiv pătrunderi în spațiul aerian european. Luate împreună, aceste evoluții evidențiază o schimbare strategică către forme de presiune tot mai agresive și mai integrate, pe măsură ce resursele convenționale se diminuează.

Victorii exagerate ale Rusiei în Ucraina

În ultimul an, un fir narativ recurent al dezinformării ruse a vizat construirea unei imagini de invincibilitate – discurs alimentat de revizionismul istoric promovat de Rusia. De altfel, manualele utilizate în prezent sub egida Kremlinului abundă în justificări agresive și glorificări ale războiului. Una dintre seriile noastre de articole a analizat modul în care aceste campanii de glorificare sunt construite în jurul așa-numitei „Zile a Victoriei”, sărbătorită la 9 mai. Totuși, imaginea unui colos invincibil depășește cu mult o singură zi din an. În urmă cu doi ani, Institutul de Informare în Masă a semnalat o creștere accentuată a dezinformării rusești care descria o presupusă înfrângere permanentă a Ucrainei, concomitent cu prezentarea unor victorii rusești.

În realitate, după declanșarea așa-numitei „operațiuni militare speciale” de trei zile, forțele ruse au fost nevoite să se retragă din regiunile Kiev, Cernihiv, Sumî și Herson. De atunci, nu au reușit să obțină superioritatea în spațiul aerian ucrainean și au pierdut controlul deplin asupra Mării Negre. Au pierdut temporar chiar și teritorii rusești din regiunea Kursk înainte de a recurge la acceptarea ajutorului din partea Coreei de Nord. Deși este adevărat că forțele ruse au înregistrat unele avansuri, aceste câștiguri teritoriale au fost obținute cu un cost extrem de ridicat în pierderi de personal și echipamente și sunt adesea exagerate. După aproape patru ani de agresiune la scară largă, singura capitală regională capturată de forțele ruse a fost Herson, eliberată opt luni mai târziu.

FIMI rusească în 2025

Pe parcursul anului 2025, comunicările oficiale ruse și mass-media aliniată statului au încadrat în mod repetat războiul într-o narațiune a progresului și a succesului. Chiar și evoluțiile minime sau ambigue de pe câmpul de luptă au fost prezentate drept victorii decisive. Capturarea unor sate mici, controlul parțial al unor zone disputate sau avansuri măsurate în sute de metri au fost anunțate ca descoperiri majore care ar fi schimbat echilibrul strategic al războiului. Rușii au recurs la „mapaganda” nu doar pentru a submina suveranitatea Ucrainei, ci și pentru a exagera câștigurile teritoriale.

Un exemplu relevant este ofensiva asupra Pokrovskului, însoțită constant de mesaje pro-Kremlin despre avansuri continue și o presupusă prăbușire iminentă a orașului, încă din a doua jumătate a anului 2024. La 1 decembrie 2025, Ministerul Apărării al Federației Ruse a revendicat capturarea Pokrovskului. Totuși, evaluarea independentă din 20 decembrie a Institutului pentru Studiul Războiului dovedește că orașul nu a fost ocupat în întregime. În mod similar, afirmațiile recente privind preluarea controlului asupra Kupiansk au fost infirmate de președintele Volodîmîr Zelenski, care a vizitat orașul și a publicat un material video de la fața locului.

Perdea de fum pentru negocieri

Pe lângă ridicarea moralului, triumfurile fictive ale Rusiei și exagerarea realizărilor Kremlinului urmăresc și un alt obiectiv – crearea condițiilor pentru pași politici ulteriori, în special pentru întărirea poziției la masa negocierilor. După o campanie FIMI derulată înainte de summitul din Alaska, Kremlinul a continuat să alimenteze o narațiune a invincibilității, pe fondul intensificării discuțiilor despre posibile negocieri. În același timp, s-a raportat că bugetul federal al Rusiei pentru 2026 ar include reduceri ale cheltuielilor pentru apărare și creșteri ale finanțării propagandei televizate. Aceste mutări bugetare pot indica o reorientare strategică, de la eforturile militare directe către o modelare mai favorabilă a spațiului informațional, în perspectiva unei ofensive diplomatice.

Baza de date EUvsDisinfo monitorizează astfel de cazuri de dezinformare și oferă răspunsuri bazate pe fapte pentru fiecare dintre ele. De exemplu, una dintre narațiunile rusești ale anului 2025 prezintă o Ucraină slăbită, forțată să negocieze de aliații săi europeni. O altă narațiune îl descrie pe Vladimir Putin drept un lider milostiv, dispus să negocieze cu o Ucraină înfrântă, în pofida unei armate dezertoare.

Nu vă lăsați induși în eroare.

Abonați-vă la buletinul nostru informativ și urmăriți-ne pe rețelele de socializare pentru a rămâne informați despre dezinformare.